Gravitational energy.Energie Verde

căutare personalizată

Turbină Gravitaţională

ENERGIE VERDE PENTRU INVESTITORI  

 

                Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei  mecanice folosită la producerea energiei electrice.  

        Inventia se refera la un grup de turbine gravitationale care utilizeaza forta de gravitatie circa 97% si circa 0,001 pana la 3% energie electrica, pentru a produce mai multa energie electrica, decat consuma.

         Turbina gravitationala este noutate absoluta in domeniu si pentru a o intelege in locul referintelor bibliografice se poate consulta teoria inventiei pe link-ul http://gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/demonstratie%20grafica.html / si urmatoarele CBI-uri inregistrate, respinse si reinregistrate continuu pana in prezent la OSIM: nr. 00670/11.06.1999; nr. 00167/19.02.2002; nr. 00013 din 11.01.2007 etc.,  cu titlul: Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei  mecanice folosită la producerea energiei electrice.  

         In procedeul de utilizare a forţei de gravitaţie este inclus un grup de inventii legate intre ele de un singur concept inventiv general caci toate are aceeasi structura de rezistenta: un grup cu 8 parghii de ordin 0 (8 forte neconservative, atipice, neconventionale), excentricitatea permanenta si lucrul mecanic multiplu, cele 3 lucrari stiintifice sunt anexate la alte documente, conf. regulament.

           Materialul mentionat nu se breveteaza dar impreuna cu inventiile respinse de OSIM mentionate mai sus si cu cele mentionate mai jos, trebuie analizate deoarece numai asa se poate intelege inventia.

          Inventia este complexa si atipica deci si descrierea fi-va la fel. In prima faza conf. fig. N/2, se realizeaza energia mecanica folosind parghii de ordin 0 actionate de niste greutati manipulate cu energie electrica. Procedeul se realizeaza cu ansamble gravitationale: turbine,  mecanisme, agregate etc.

         Inventiile mentionate sunt detaliate la figura aferenta inventiei (cu nr. CBI si data inregistrarii la OSIM). Toate sunt realizate din 8 chesoane sau dintr-un tambur si au acelasi principiu de functionare. Inventia n-are dezavantaje deoarece produce energie electrica aproape gratuita si se realizeaza in 3 faze.

         Problema tehnică, pe care o rezolvă invenţia, constă în realizarea unui grup de pârghii de ordin 0, care în timpul  funcţionării  ansamblului  gravitaţional, centrul de greutate al acestuia să fie în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 sau 2 şi 3 în sens trigonometric, astfel se realizeaza pentru prima data in lume artificial: un grup cu 8 pârghii de ordin 0 (8 forte neconservative, atipice, neconventionale), lucru mecanic multiplu si excentricitatea permanenta, conf. inventie, fig. 1, fig. 2 si fig. N/2.

       Avem 8 greutati pe circumferinta (64000kg si h=10.5m) numai in cdranele 1 si 4 in sens trigonometric, in permanenta, continuu, la fiecare ciclu, la prima faza conf. inventie si fig. N/2, si din aceasta cauza nu avem: un moment a fortei de sens contrar, actiune-reactiune, echilibru dinamic etc.

        Turbina gravitationala foloseste forta de gravitatie din exteriorul celor 8 parghii de ordin 0 pentru a transforma lucrul mecanic produs in exteriorul sistemului deschis al celor 8 parghii de ordin 0 (8 forte neconservative), de catre multiplicator si cele doua generatoare in energie electrica, conf. inventie.

 

        Cele 8 parghii de ordin 0 (8 forte neconservative, atipice, neconventionale etc) vor completa fortele neconservative cunoscute pana acum: forta de frecare, fortele de contact, forta de tensiune si rezistenta la miscare a aerului.

1

        Notiunile absolut noi in fizica, mentionate mai sus, sunt structura de rezistenta a inventiei, fara ele inventia nu exista. Toate turbinele gravitationale sunt *perpetuum mobile autoalimentate* datorita structurii de rezistenta.

         Constanta fizica a ciclului realizeaza o viteza ocilanta in limitele impuse prin entropie controlata” la fiecare ciclu, conf. inventie, care este transmisa la multiplicatorul de turatie printr-o roata dintata asamblata pe arboreale turbinei. La toate tipurile de turbine gravitationale, sintagma “Constanta fizica a ciclului” inseamna faptul ca se realizeaza o viteza ocilanta in limitele impuse prin entropie controlata” la fiecare ciclu, conf. inventie. Cele opt parghii de ordin 0 produce lucru mecanic multiplu. Lucru mecanic multiplu realizeaza excentricitatea permanenta si toate trei impreuna produce mai multa energie electrica decat consuma.

        Aceste notiuni noi in fizica, anexate la inventie, trebuie lecturate de examinatori pentru a-ntelege inventia. Turbina gravitationala, inlatura dezavantajele turbinelor clasice.

        Prin aplicarea inventiei se obtin avantajele:

– materia prima este forta de gravitatie (gratuita) ~97% si energie electrica de la 0,001% pana la ~3%. Turbina se autoalimenteaza din afara sistemului DESCHIS al celor 8 forte neconservative (8 parghii de ordin 0), din castigul propriu, din reteaua de distrubutie proprie cu curent electric, conf. inventie.

– turbinele gravitationale, permite fabricarea turbinelor si a centralelor cu putere mica sau oricat de mare cu asamblare directa in: vile, firme, orase, pe munte, in pustiu, sub pamant etc.

– turbinele gravitationale, permite o noua procedura de proiectare. Proiectarea incepe de la generatorul electric disponibil, continua cu multiplicatorul si se termina cu proiectarea turbinei.

–turbinele gravitationale vor inlocuii toate tipurile de turbine, de centrale electrice, de centrale termoelectrice, de centrale nuclearo-electrice etc. Fiindca produce curent electric gratuit.

– turbinele gravitationale ne ajuta si daca este furtuna solara sau furtuni electromagnetice (care distrug sistemele informationale) ambele fac imposibil de furnizat energia electrica cu procedeul clasic.

– turbinele gravitationale nu au nevoie de o retea de distributie (la distante mari) pentru ca are reteaua proprie de distributie in zona (locatia) in care se asambleaza: vile, firme, sate, orase, pe varfuri de munte, pe apa, sub apa, sub pamant, oriunde in desert etc. pentru ca se fabrica in firme speciale se transporta si se asambleaza oriunde este nevoie.

         Multiplicatorul este fabricat dintr-o carcasa dreptunghiulara realizata din doua bucati. Jumatatea superioara a carcasei se asambleaza cu jumatatea inferioara conf. unor proceduri clasice, dupa montarea roatii dintate pe arboreale turbinei gravitationale intre primele doua pinioane ale celor doua multiplicatoare identice. Diametrul roatii dintate asamblata pe arboreale turbinei este de 10 ori mai mare decat diametrul pinioanelor, si in acest fel realizeaza la pinionul multiplicatorului 10 rpm.

2

         Deci arboreale turbinei realizeaza la pinionul multiplicatorului conf. inventie 10 rpm (rot/min), multiplicatoarele de turatie se proiecteaza conf. celor clasice care fi-vor adaptate la inventie.

         In a doua faza se multiplica turatia de la arborele turbinei gravitationale prin intermediul pinionului de la multiplicatorul de turatie, care antreneaza in ultima faza cele doua generatoare pentru a produce energie electrica, conf. inventie. Pentru ~3000rot/min se poate folosi la nevoie si mai multe multiplicatoare. Primul multiplicator are doi arbori de iesire pentru a cupla doua  generatoare sau se poate cupla alte doua multiplicatoare, conf. procedurilor clasice etc.

           In raport cu cele 8 parghii de ordin 0 din sistemul deschis si cele doua parghii de ordin 2 realizate in exteriorul sistemului deschis, conf. inventie, se dimensioneaza roata dintata a turbinei gravitationale. 

        Procedeul de utilizare a forţei de gravitaţie, conf. fig. 1, demostrează felul în care trebuie să fie manipulate cele 16 greutăţi în interiorul celor 8 chesoane pentru a realiza 8 pârghii de ordin 0, sau conf. fig. 2/A modul  în care trebuie să fie manipulate cele 8 minilocomotive (puncte materiale) pe exteriorul unui tambur pentru a realiza 8 pârghii de ordin 0, care rotesc ansamblul.

        Cele 8 pârghii de ordin 0 sau jumătatile de pârghie, conf. fig. 1 si fig. 2, este un cheson la care una greutate este pe circumferinţă simbolizând braţul lung al pârghiei egal cu raza ansamblului, a doua e-n centrul ansamblului gravitaţional c-o toleranţă de plus-minus 30mm simbolizând braţul scurt al pârghiei.

      Toleranţa de plus-minus 30mm (0,03m) a fost demonstrata cu un proiect preliminar anexat la CBI nr. 00670 din 11.06.1999. Proiectul preliminar are circa 50 de pagini si a dovedit faptul ca inventia se poate realiza, conf. inventie, fig. 1, fig. 2 si fig. N/2.

       Grupul celor 8 pârghii de ordin 0 are doua variante, doua legi si 8 definitii. Pentru detalii examinatorul poate analiza lucrarile stiintifice: pârghii de ordin 0, lucru mecanic multiplu si excentricitatea permanenta la alte documente (~xx      pagini) anexate la inventie si care se poate accesa in link-ul http://www.gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com /

      Grupul de pârghii de ordin 0, produce lucru mecanic multiplu, Lucru mecanic multiplu produce “excentricitatea permanenta” si toate trei impreuna rotesc din interior sau din exterior turbinele si mecanismele de orice fel fabricate dintr-un grup de chesoane sudate intre ele sau din tamburi.

       Excentricitatea permanenta produce mai multa energie electrica decat consuma.

       Complexitatea excentricitatii permanente (greutatea excentrica) se poate calcula cu formula lucrului mecanic, a parghiei, a grupului de pârghii de ordin 0 si cu cele trei formule ale lucrului mecanic multiplu.

      Alte legi ale fizicii sunt impotriva legii parghiei si a lucrului mecanic. Formulele cu care se poate calcula si analiza sunt: (F1 x b1) = (F2 x b2),     F = x(GgL),     F = ~ (GgL): x’   (x’ = braţul scurt ipotetic),     Lmm min. = {Cmg - (Umg : 2)} x h, Lmm = x(6mgh),  Lmm maxim = x(Cmgh - Umgh *) + y (Smgh **)

        Excentricitatea permanentă se realizează prin manipularea celor 16 puncte materiale (egale) în interiorul a 8 chesoane, cu energie electrica, numai in ciclul cu nr. 8, conf. inventiei si fig.1.

3

        Pentru descrierea inventiei este data ca exemplu infrastructura de la turbina gravitationala mixta cu parametrii: m=64000kg; h=10.5m si cu inaltimile derivate.

        Cele două greutăţi din interiorul fiecărui cheson sunt asamblate între ele cu o tijă având lungimea de ~0,3 din lungimea chesonului astfel încât atunci când o greutate este în centru cealaltă să fie pe circumferinţă, realizând astfel 8 pârghii conf. fig.1 si fig. N/2, care în oricare din poziţiile unghiulare ale ansamblului gravitaţional vor avea aceeaşi eficenţă, conf. calcule si cu formula parghiei clasice.

         La deblocarea ansamblului gravitaţional conf. invenţiei, într-un interval de timp, respectiv într-un ciclu care are doua faze distincte, greutatea G1’ din chesonul nr. 1, parcurge pe circumferinţă 16.875 grade (22,5*75/100 = 16.875), conf. inventie si fig. N/2, în acelaşi timp cu deplasarea greutăţii G1’ se ridică 2 greutăţi, G8’ spre centru şi G8’’ spre circumferinţă, numai in ciclul cu nr. 8, la faza a doua din ciclu, conf. inventie si fig. 1, in ~5.625 grade, intr-o fractione dintr-un ciclu.

        Daca din diverse motivatii este nevoie de o fractiune de rot/min (rpm), la arborele turbinei, se poate realiza, conf. inventie, fara a afecta castigul de energie electrica, care fi-va mai mare decat consumul. Acest lucru este posibil deoarece avem in fiecare cheson drum inchis numai in al optulea ciclu, si numai din aceasta cauza, pentru ridicarea celor doua greutati putem avea orice interval de timp este nevoie.

        La una rotatie pe minut greutatile se pot manipula si manual de la sol aidoma macaralelor din firmele mici sau electropalanelor. Dispozitivul de comanda de la sol se poate adapta numai pentru probe.

         Prima poziţie unghiulară a ansamblului gravitaţional în funcţiune, localizată în cadranul 1 în sens trigonometric la circa 67,5 grade conf. fig.1. Greutatea G1’ se află pe circumferinţă iar greutatea G1’’ se afla în continuare în centrul ansamblului gravitaţional şi cele doua greutăţi care se ridică cu mijloace de ridicat, sunt G7’ spre centru şi G7’’ spre circumferinţă. Conf. fig. 1, una greutate are ~8000Kg, si se deplasează pe circumferinta conf. inventie.

         Într-un ciclu se deplasează simultan (deodată) 8 greutăţi pe circumferinţă (64000Kg) în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric conf. inventie si fig. N/2, la prima faza, amplasate la un unghi de ~157 grade cu o înălţime totala de ~10.5m. Centrul de greutate al greutăţilor, din centru, conf. fig.1 si fig. N/2, sunt exact în centrul ansamblului gravitaţional.

         Ansamblul gravitaţional consumă energie electrica pentru ridicarea punctelor materiale numai din ciclul cu nr. 8, la faza a doua, conf. inventie si fig. 1 (si nu are nimic comun si nu influenteaza forta de gravitatie care are alta atributie in ciclu). Forta de gravitatie roteste turbina si realizeaza castigul de energie electrica mai mare decat consumul, la prima faza, conf. inventie si fig. N/2.

         Energia electrica (de la faza a doua, conf. fig. 1) si forta de gravitatie (la prima faza, conf. fig. N/2) fiecare cu alta atributie distincta, in ciclu, in cele doua faze ale ciclului, conf. inventie, realizeaza impreuna lucru mecanic, la arboreal turbinei gravitationale, care este transformat in energie electrica de multiplicatorul de turatie si cele doua generatoare, printr-o procedură clasică.

        Turbina conf. inventie si fig. 1,  se roteste datorita celor 8 parghii de ordin 0 (8 forte neconservative). Folosim pentru analiza si calcule numai formula parghiei si a lucrului mecanic.

4

       La turbinele gravitationale fabricate din 8 chesoane, conf. fig. 1, fiecare parghie este autonoma si in consecinta, conform calculelor din descriere, se elimina reciproc doua parghii (pentru pierderi diverse). Parghia care se ridica din pozitia A cu parghia care stationeaza pe circumferinta si coboara din pozitia C’.

        La aceste poziţii unghiulare a ansamblului gravitaţional, conform fig. 1, cele 16 greutăţi sunt amplasate în felul următor:

        La ~ 90 grade, chesonul nr.8 simbolizând pârghia cu nr.VIII, are greutatea G8’ în centru şi G8’’ pe circumferinţă.

        La ~ 67,5 grade, chesonul nr.1, simbolizând pârghia cu nr.I, are greutatea G1’’ în centru şi G1’ pe circumferinţă.

        La ~ 45 grade, chesonul nr.2 simbolizând pârghia cu nr.II, are greutatea G2’’ în centru şi G2’pe circumferinţă.      

        La ~ 22,5 grade,chesonul  nr.3 simbolizând pârghia cu nr.III,are greutatea G3’’ în centru şi G3’ pe circumferinţă.

        La ~ zero grade, chesonul nr.4 simbolizând pârghia cu nr.IV,are greutatea G4’’ în centru şi  G4’ pe circumferinţă.        

        La ~ 337,5 grade, chesonul nr.5 simbolizând pârghia cu nr.V, are greutatea G5’’ în centru şi G5’ pe circumferinţă etc.

        A doua poziţie unghiulară este localizată în cadranul 1 la circa 45 grade conform fig.1, G1' se află tot pe circumferinţă şi G1"se va afla în continuare în centrul ansamblului gravitaţional. Se vor ridica greutăţile G6' şi G6", realizându-se de la 8 pârghii cu formula L=mgh lucru mecanic de 2700000J.

        La ~ 90 grade, chesonul nr.7, simbolizând pârghia cu nr. VII,are greutatea G7’ în centru şi G7’’ pe circumferinţă etc. La toate poziţiile unghiulare se câştigă ~2700000J, calculele complete sunt realizate in descrierea inventiei, unde este dată ca exemplu infrastructura turbinei mixte (doar pentru calcule).

         Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie realizat cu super perpetuum mobile de speta N+1, conf. fig. 1 si fig 2, este constituit din aceleasi ansamble si subansamble,  realizand un grup de 8 parghii de ordin 0 care prin intermediul arborelui  in a doua faza actioneaza multiplicatorul de turaţie care antreneaza în ultima fază doua generatoare producând energie electrică.

        Super perpetuum mobile de speta N+1 (autoalimentat), reprezinta (este) turbina gravitationala folosita la procedeul de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei  mecanice folosită la producerea energiei electrice. Super perpetuum mobile autoalimentat pentru prima data in lume utilizeaza forta de gravitatie industrial, pentru a produce energie electrica conf. inventie.

        Pentru detalii analizati si CBI a 2010 00336 din 31.05.2010. Documentatia este in arhiva OSIM.

5

        Astfel se repetă ciclu după ciclu, realizându-se continuu lucru mecanic multiplu care produce excentricitatea permanenta. Excentricitatea permanenta (pentru prima data in lume) produce mai multa energie conventionala (electrica) decat consuma, datorita fortei de gravitatie si consumului foarte mic de energie electrica necesar pentru ridicarea celor 2 greutati, la faza a doua, conf. inventie. 

        Datorită excentricităţi permanente, conf. inventie, fig.1, fig. 2 si fig. N/2, ansamblul gravitational se roteşte, utilizand prin prezenta invenţie pentru prima dată in lume (industrial) această forţă gravitationala care este peste tot pe pămînt şi oriunde în univers, de la infinitul mic la infinitul mare.

        Descrierea inventiei cuprinde un grup de inventii care respecta conditia de unitate a inventiei, pentru ca grupul de inventii au in comun structura de rezistenta a inventiei: un grup de parghii de ordin 0, excentricitatea permanenta si lucrul mecanic multiplu.

            Se dă, în continuare, exemple de realizare a invenţiei în legătură cu figurile: 1 … 6, 1/A, 1/C, 1/D, 2/A, 2/B, 2/C, 2/D, 2/E si N/2 care reprezintă:

           Fig. 1, reprezentarea excentricitatii permanente, realizata de punctele materiale de pe circumferinta.

            Fig. 2, reprezentarea unei soluţii constructive ale turbinei gravitaţionale care are în componenţă: 4 chesoane, 8 profile pentru rigidizarea chesoanelor, 2 tamburi cu rol de arbore, 8 greutăţi egale, 4 tije pentru asamblarea greutăţilor având lungimea de circa 0,3 din lungimea chesonului, 4 motoare, 4 reductoare, 8 limitatoare de cursă, 8 blocuri cu role, 8 tamburi dimensionaţi astfel încât să permită o înfăşurare a cablului, 8 capace de vizitare, eclise, rigidizări etc.     

           Chesoanele 2 sunt dimensionate astfel încât să nu fie nevoie de rigidizări interioare. Turbina gravitaţională poate avea cel puţin 3 chesoane şi cel mult 12 chesoane, iventatorul recomandă turbina gravitaţională cu 8 chesoane, în fig.2, avem o turbină cu 4 chesoane doar pentru a fi înţeleasă mai uşor. 

          Chesoanele au lungime şi formă geometrică diversă. Turbina se realizează prin sudarea celor patru chesoane 2, între ele, iar la extremităţi se sudează 2 tamburi 15, cu rol de arbore conf. secţiunii A-A.

           Mecanismele de ridicat 16, realizează excentricitatea centrului de greutate al ansablului turbină, în tot timpul numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, deplasând  greutăţile 3, în interiorul chesoanelor 2, cu consum de energie electrică, între o poziţie centrală, respectiv centrul de greutate al greutăti 3, care este în centrul ansamblului turbină grevitaţională şi o poziţie periferică extremă. Datorită forţei de gravitaţie turbina se roteşte producând energie mecanică necesară multiplicatorului de turaţie şi generatoarelor pentru a produce energie electrică.

            Menţinerea turaţiei optime se realizează frânând turbina prin deplasarea greutăţilor, comandate de sistemul de comandă şi control automat 26, conform unei proceduri clasice. Alimentarea cu curent electric se realizează printr-o procedură clasică de la o sursă de energie 10. Pentru susţinerea turbinei gravitaţionale se vor folosi lagăre autoreglabile 14, sau semilagăre cu rulmenţi.

6

            În cazul în care se doreşte o turaţie mai mare, se asamblează între turbină şi generator un multiplicator de turaţie care este ce-a de-a doua fază, conform procedurilor clasice. 

            Subansamblu B din fig.2, reprezintă rola 8 şi suportul rolei 27. Secţiunea C-C reprezintă capacul de vizitare 18 care se asamblează cu şuruburile 19, după montarea celor două greutăţi şi a cablului 6 în interiorul chesonului 2.

            Secţiunea D-D reprezintă parţial mecanismul de ridicat 16, care are în componenţă: un reductor 24, două roţi dinţate 4 şi 9, care sunt egale în diametrul exterior şi fiecare roată dinţată are o degajare având rol de tambur pentru înfăşurarea cablului 6. Motorul 25 acţionează reductorul 24 care pune în mişcare roata dinţată 9 care rotindu-se acţionează în sens invers roata dinţată 4, astfel cablul 6 dacă e înfăşurat pe tamburul roţi dinţate 9, pe tamburul de la roata dinţată 4 se desfăşoară având rol de frână pentru greutatea 3, comenzile pentru manipularea greutăţilor se face printr-o procedură clasică prin sistemul de comandă şi control 26.

            Lungimea tijei dintre greutăţi depinde de lungimea celor două greutăţi, se reglează la montaj astfel ca greutatea din centru să fie cu centrul ei de greutate în centrul turbinei şi ce-a de a doua greutate, să fie pe aceeaşi rază într-o poziţie periferică pe circumferinţă cu un joc de cel mult -20mm.

            Lungimea cablului 6, se reglează la montaj (la probe pentru omologare) cu un joc corepunzator, realizându-se o toleranţă faţă de 0 (a centrului de greutate a greutatii din centru) de circa  – 30mm. Toleranţa a fost demostrată, la file diverse, printr-un proiect preliminar, anexat la primele inventii.

            Dacă se acţionează greutăţile cu energie hidraulică sau pneumatică, conform fig. 3 şi 4, se poate realiza depăşirea de 0 în permanenţă, cu ambele greutăţii pe aceeaşi rază la extremităţile ei, înfluienţând pozitiv excentricitatea turbinei greavitaţionale. Figura centrală reprezintă amplasarea turbinei pe cele două lagăre 14 care sunt asamblate pe fundaţia centralei electrice conform unor proceduri clasice.

            În fundaţia 17 este prevăzut locaşul în care se  asamblează turbina care este dată în secţiunea A-A din fig. 2, fiind alimentată cu energie electrică de la sursa 10 prin înteriorul arborelui pentru a deplasa 16 greutăţii cu mijloace de ridicat în interiorul a 8 chesoane, conf. fig. 1.  

            Datorită excentricităţi permanente turbina se roteşte şi prin cel de al doilea arbore energia mecanică produsă acţionează un multiplicator de turaţie 1, care antrenează nişte generatoare 11, producând energie electrică. Pentru a înţelege mai bine fig.2, e necesar menţionarea reperelor mai puţin importante: blocul cu role 5, ajută la ridicarea greutăţilor manipulate de mecanismul 16; şina 7, pentru cazul că se folosesc roţii de rulare. Capacele 12 şi lagărele 13, sunt de la mecanismul 16. Rigidizări 20. Tija 21, face legătura dintre cele două greutăţii asamblate; scară de acces 22.Echilibrarea turbinei se realizează din proiectare având în vedere şi folosirea contragreutăţilor 23. 

            Chesoanele şi greutăţile se proiectează în raport cu puterea solicitată în MW. Punctele materiale (greutatile), raza utila şi numărul de rotaţii pe minut determină în principal puterea instalată în MW. Greutatea şi turaţia optimă a turbinelor gravitaţionale se stabileşte de beneficiar. Pentru mai multe detalii analizati si CBI nr. 0558/21.04.1993 sau CBI nr. 1382/1994. La faza a treia. Generatoarele 11 utilizeaza multiplicatorul de turaţie 1, producand energie electrica.

7

        Fig.3 reprezintă instalaţi gravitaţionale caracterizate prin aceea că sunt constituite din construcţia metalică 1, care se menţine în mişcare de rotaţie, datorită excentricităţi permanente numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, prin deplasarea continuă a greutăţilor 2, în interiorul chesoanelor detaşabile 3, dintr-o poziţie centrală, într-o poziţie periferică pe circumferinţă, până în apropierea capacelor de vizitare 4, prin culisarea greutăţilor pe ghidajele 5, fiind acţionate cu mecanisme clasice:  hidraulice 6, pneumatice 7, sau electrice 8. În detaliu 3/A avem sursa de energie convenţională 9, 10, 11, ce alimentează construcţia metalică 1, prin interiorul arborelui 15, printr-o procedură clasică  şi prin cel de al doilea arbore transmite mişcarea de rotaţie la multiplicatorul de turaţie 14, care prin cel puţin doi arbori de ieşire acţionează generatoarele 12. În detaliu 3/B avem o variantă de realizare a celor doi arbori de la construcţia metalică. Constituiţi din tamburi 17, flanşe 16, arbore realizat din tambur confecţionat din tablă groasă sau din profil plin 15 etc. În detaliu 3/C avem varianta particulară în care manipularea greutăţilor se realizează cu energie pneumatică pe ghidaje 5, pe roţii de rulare sau pe pernă de aer.  Instalaţiile gravitaţionale se realizează în trei faze, ca turbinele gravitaţionale.

      Mecanismele 6, 7, 8 nu sunt detailate în fig.3, dar sunt mecanisme clasice uşor de adaptat la instalaţiile gravitaţionale. Greutăţile la detaliu 3/C sunt plasate pe aceeaşi rază la extremităţile ei, înfluienţînd pozitiv excentricitatea turbiei, numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric. Lucru mecanic la trei chesoane se calculează conf. invenţie cu: Lmm={Cmg – (Umg : 2)}x h Numai dacă chesoanele turbinei grevitaţionale au o lungime mai mare de circa 14m folosim chesoane mamă monobloc conform construcţiei metalice 1, din fig.3, constituite din: patru chesoane, doi tamburi cu rol de arbore etc.

      Chesoanele mamă şi chesoanele detaşabile 3, pot avea lungime, număr şi formă geometrică diversă.

      Asamblarea chesoanelor mamă monobloc, cu chesoanele detaşabile 3, se realizează prin eclisare.

      Pentru mai multe detalii analizati si CBI nr. 01155/28.07.1994. Documentatia este in arhiva OSIM.

       Fig. 4 reprezintă, parţial, un cheson al unui motor gravitaţional destinat pentru producerea energiei mecanice, folosită la producerea energiei electrice. Şi motoarele gravitaţionale se realizează în trei faze, ca turbinele gravitaţionale.

      Motorul gravitaţional are în componenţă: 8 chesoane 2, 16 greutăţii 8, 16 pistoane 4, doi tamburi cu rol de arbore, un multiplicator de turaţie şi cel puţin 2 generatoare etc. Chesoanele 2 au două compartimente alăturate în care sunt deplasate greutăţile 8, cu cilindri pneumatici care permit obţinerea unor forţe mari prin mişcări simple rectilinii, echipaţi cu senzori magnetici de cursă, chesoanele vor fi dimensionate astfel încât să nu fie nevoie de rigidizări interioare.

       Tălpile chesoanelor trebuie, prelucrate să fie plane în interiorul chesonului, pentru a nu întrerupe filmul de aer, respectiv, efectul pernei de aer. Chesoanele se asamblează între ele prin sudură, conform unei proceduri clasice. Producerea aerului comprimat se realizează într-o instalaţie de acţionare pneumatică. Dacă se doreşte o turaţie mai mare, se asamblează între turbină si generator un multiplicator de turaţie.    

        Sistemul de comandă şi control automat electronic sau fluid se va materializa sub forma unui bloc unitar care va conţine un număr corespunzător de intrări, pentru semnale informaţionale, şi de ieşiri pentru comenzii. Conexiunile funcţionale  dintre  elementele  reprezentate  sunt  clasice şi pot fi realizate prin procedurii simple. După asamblarea completă a motorului gravitaţional în centrala gravitaţională, se realizează echilibrarea finală în timpul probelor preliminare.

8

        Echilibrarea se face prin proiecterea simetrică a tuturor reperelor şi prin amplasarea în unele ansamble şi subansamble a unor contra greutăţi, având în vedere turaţia foarte mică a motorului gravitaţional.  

        Iventatorul recomandă utilizarea a opt chesoane, conform fig. 1 si fig. 2.

         Conform legii conservării energiei, se produce energie mecanică prin consumarea energiei convenţionale ~ 3% şi energiei neconvenţionale peste 97%, conform calculelor estimative din prezenta descriere. Energia mecanică furnizată de motorul gravitaţional este utilizată la producerea energiei electrice conform unor proceduri clasice.

         Motorul gravitaţional e constituit în principal din: chesoanele 2, pe care se asamblează cilindrii 3, cu pistoanele 4, echipate cu segmenţi de etanşare 5, garniturile manşetă 6, etanşază tija 7, care deplasează greutatea 8, prevăzută pe părţile laterale cu role de sprijin 9, pe suprafaţa inferioară şi superioară a greutăţii are asamblate plăci de oţel sau fontă 10, ele conţinând nenumărate duze de diametru foarte mic, ce întreţin un fuleu 11, de aer de câteva zecimi de milimetru, distribuţia aerului comprimat făcându-se pe partea laterală a chesonului prin canalul 12, realizând perna de aer necesară în timpul deplasări greutăţilor.

        Greutăţile se manipulează în interiorul chesoanelor, doar parţial, conform fig. 1, exemplu: pornirea turbinei se face prin deblocarea ei, moment în care începe primul ciclu: când ajunge chesonul nr. 8 în punctul (C) greutatea g8``se deplasează spre circumferinţă şi greutatea g7`din chesonul nr.7 se deplasează spre centru; când ajunge chesonul nr. 8 în punctul (D) greutatea g8``ajunge pe circumferinţă şi greutatea g7`din chesonul nr.7 ajunge în centru; când ajunge chesonul nr.7 în punctul (C) greutatea g7``se deplasează spre circumferinţă şi greutatea g6`din chesonul nr. 6 se deplasează spre centru; când ajunge chesonul nr.7 în punctul (D) greutatea g7``ajunge pe circumferinţă şi greutatea g6` din chesonul nr.6 ajunge în centru; când ajunge chesonul nr.6 în punctul (C) etc.

         Atenţie, înainte de deblocarea turbinei gravitaţionale se verifică amplasarea greutăţilor în interiorul chesoanelor care trebuie să fie, obligatoriu, opt greutăţii în centru şi opt greutăţii pe circumferinta. Greutăţile se pot deplasa în interiorul chesonului pe roţii de rulare, pe role sau pe ghidaje, doar pentru a avea o frecare mai mică în partea inferioară şi superioară a greuţăţii se recomandă folosirea pernei de aer. Pentru detalii analizati si CBI nr. 01154/28.07.1994, din arhiva OSIM.

         Fig. 5 reprezintă parţial chesonul 3 al unui agregat gravitaţional TG-IIS-94-0, care are în componenţă următoarele: 8 chesoane 3, 16 motoare 13, 16 reductoare 12, 16 coroane dinţate 11, care rotindu-se acţionează în sens invers coroanele dinţate 10, fiind identice, egale ca număr şi diametru exterior, 32 tamburi 9, care vor fi prelucraţi împreună cu coroanele dinţate 10 şi 11, 16 cabluri 5, 16 blocuri cu role 4, 16 greutăţii 2, 256 role 8, doi tamburi cu rol de arbore, limitatoare de cursă, eclise, rigidizări etc.  

        Comanda pentru pornirea şi oprirea motoarelor şi cursa completă sau parţială a greutăţilor 2, în interiorul chesoanelor 3, este dată de sistemul de comandă şi control automat, manipularea greutăţilor se face parţial, conform fig. 1, însă la fel ca la fig. 4. Tamburi pot fi amplasaţi pe verticală sau orizontală

9

cu condiţia să fie cel mult o înfăşurare a cablului 5, schimbarea sensului de rotaţie, alternativă, a tamburilor 9, se realizează printr-o procedură clasică. Agregatul gravitaţional funcţionează în felul următor:

        Motorul 13 pune în mişcare alternativă în ambele sensuri arborele de ieşire din reductorul 12, care are două compartimente, din care transmiţe mişcarea de rotaţie coroanelor dinţate 11 şi 10, ce prin intermediul cablului 5 şi a rolelor 4 menţine în mişcare sau frânează greutăţile 2, realizînd excentricitatea numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, necesară rotirii agregatului gravitaţional pentru a acţiona multiplicatorul de turaţie şi generatoarele care vor produce energie.

        Agregatele se realizează în trei faze. 
       Pentru mai multe detalii analizati si CBI nr. 01156/28.07.1994. Documentatia este in arhiva OSIM.

        Fig. 6, reprezintă centrală electrică gravitaţională cu  zece hale industriale 4, ele sunt realizate fiecare dintr-o singură travee cu formă dreptunghiulară echipată cu cel mult două poduri rulante şi cel puţin 16 turbine gravitaţionale 1, care sunt echipate în principal cu sursă de energie convenţională 2, necesară pentru deplasarea greutăţilor în interiorul chesoanelor; multiplicatoare de turaţie;

            Centrala electrică gravitaţională utilizează ca materie primă forţa de gravitaţie peste 96% plus circa 0,001 pana la 3% energie convenţională pentru manipularea greutăţilor în interiorul chesoanelor, plus ~1% energie convenţională pentru serviciile interne ale centralei (utilaje, depozite, birouri, centrul de comandă şi control etc.)

             Lanţul de transformare (convertire) este: ~96% energie neconvenţională plus circa 0,001 pana la 3% energie electrica (conventionala), împreună se transformă la arborii turbinelor gravitaţionale în energie mecanică care produce energie electrică. Halele industriale 4, sunt amplasate radial faţă de centru de comandă şi control 7, care este amplasat în aceeaşi clădire cu birourile administrative, instalaţi sanitare, diverse ateliere, depozite etc.   

             Centrala este amplasată pe o fundaţie continuă circulară cu radier 8, în care se montează transformatoarele 9. Fundaţia este proiectată în raport cu puterea instalată în MW având prevăzute locaşurile pentru asamblarea turbinelor gravitaţionale şi a anexelor aferente lor precum şi a canalelor de cabluri etc. 

             Fundaţia este  realizată în raport cu solul care asigură stabilitatea solicitărilor statice şi dinamice. Pentru zone în care nu se pot construi, clasic, centrale electrice gravitaţionale, ele se vor transporta gata fabricate doar să fie asamblate.

             Halele industriale se vor confecţiona din structuri metalice sudate, cu mai multe joante în vederea transportării ei la beneficiar cu mijloace auto; pe CFR sau aerian şi cu elicoptere.

             Pereţii exteriori sunt realizaţi din tablă canelată cu vată de sticlă de cel puţin 35mm, rezultînd panouri  care să se poată asambla la beneficiar prin şuruburi şi sudură. Ferestrele, uşile şi acoperişul halei se vor fabrica din panouri şi ferme metalice pentru a fi uşor de transportat şi asamblat la beneficiar.

10

            Fabricarea unei centrale electrice gravitaţionale cu putere mică pentru: vile, cabane, hoteluri etc. are în componenţă un şasiu pe care se asamblează cel mult două ansambluri gravitaţionale. Pentru amplasarea unei microcentrale cu un şasiu şi două turbine gravitaţionale acţionate cu energie hidraulică sau pneumatică este nevoie de un spaţiu de cel mult 6 metri patraţi.

           Pentru exploatarea acceleraţiei la ansamblurile gravitaţionale datorată excentricităţii permanente se va cupla generatoarele de la multiplicator intr-un mod în care să diminuieze acceleraţia, fără a o anula complet, având în vedere cuplarea generatoarelor astfel să permită în permanenţă creşterea cuplului de forţă la arbore, fără mărirea vitezei de rotaţie. Dacă capacitatea de frânare a generatoarelor e depăşită, frânarea turbinelor gravitaţionale pentru menţinerea turaţiei optime se realizează prin sistemul de comandă şi control, folosind pentru manipularea punctelor materiale ambele variante de franare.

          Centrul de comandă şi control 7 supaveghează sistemele de comandă şi control ale turbinelor gravitaţionale în timpul funcţionării lor precum şi colectarea energiei electrice de la bornele generatoarelor până ajunge în reţeaua de consum, conform unor proceduri clasice.

         Turbinele gravitaţionale au arborii orizontali şi sunt solicitaţi, în special, la torsiune şi încovoiere, au diametre variabile fiind dimensionaţi în raport de greutatea turbinei şi de puterea înstalată în MW. Pentru eliminarea erorilor de coaxialitate se vor executa lagăre autoreglabile, care se obţin prin instalarea sub corpul lagărului a unor suporturi sferice, conform lagărelor folosite la turbinele cu arbori orizontali tip``BULB``

        Fig. 6, reprezintă centrală electrică gravitaţională cu  zece hale industriale 4, ele sunt realizate fiecare dintr-o singură travee cu formă dreptunghiulară echipată cu cel mult două poduri rulante şi cel puţin 16 turbine gravitaţionale 1, care sunt echipate în principal cu sursă de energie convenţională 2, necesară pentru deplasarea greutăţilor în interiorul chesoanelor; multiplicatoare de turaţie; generatoare şi anexele aferente lor.

         Avem zece hale conf. fig. 6, daca in fiecare sunt 10 turbine gravitationale rezulta: 4000000(N)*10(buc)*10(turbine) = 400000000N, castig continuu aproape gratuit deoarece materia prima este gratuita (forta de gravitatie), fara: vant, apa, abur etc. Turbinene gravitationale se autoalimenteaza din reteaua proprie de distributie din afara sistemului de PARGHII de ordin 0. Multiplicatoarele de turaţie şi generatoarele folosite la turbinele gravitaţionale sunt clasice.

     Un ciclu, la prezenta invenţie, reprezintă timpul în care se deplasează două greutăţii, una spre centru şi a doua spre circumferinţă, iar greutăţile de pe circumferinţă parcurge fiecare doar 22,5 grade, de unde rezultă că un ciclu este o mică parte dintr-o rotaţie completă.  Timpul în care se realizează un ciclu depinde de numărul de rotaţii pe minut al ansamblului gravitaţional.

     La turbina din fig. 1, un ciclu are circa o secundă, timp în care 7 greutăţi sunt pe circumferinţă , 7 greutăţi sunt în centru şi doar două se ridică. În permanenţă, *fără cîteva clipe*., avem opt greutăţi în centru şi opt greutăţi pe circumferinţă.

11

     Ansamblul e asamblat într-o poziţie verticală conform fig. 2, secţiunea A–A. Chesoanele 2, sunt incluse în ansamblu fiind antrenate într-o mişcare de rotaţie datorită excentricităţii permanente, realizată cu mijloace de ridicat care ridică în permanenţă două greutăţii din 16, conf. fig. 1.

     Calcule estimative la turbina gravitationala mixta fabricata din 8 chesoane conf. inventie, fig. 1. Fig. 2 si fig. N/2, in doua faze. Date pentru calcule cu formula L = mgh cu parametrii: m = 8000kg (8*8000 = 64000kg); h=10.5m (si cu inaltimi derivate din h=10.5m)

      Daca din diverse motivatii nu se poate ridica cele doua greutati, in 25% din perioada de timp in care se produce  un ciclu se procedeaza in felul urmator: scadem nr. rot/min, la cat este nevoie, deoarece conf. inventie se poate functiona cu una rot/min sau si cu o  fractiune de rot/min. Sau actionam greutatile cu mecanisme hidraulice sau pneumatice conf. fig. 3, din descrierea inventiei. Calculele cu formula lucrului mecanic L=mgh, in doua faze, pentru un ciclu conf. inventie:

Calcule la PRIMA FAZA.

(Teoria care sustine calculele este inclusa in lucrarea cu titlul: demonstratie grafica link: http://gravitationalturbines-lucrumecanicmultiplu.com/demonstratie%20grafica.html /)
La prima faza nu se ridica cele doua greutati, conf. inventie si fig. 1.

In prima faza la toate tipurile de turbine gravitationale se consuma cel putin 75% din timpul in care se produce ciclul conf. inventie si fig. N/2.

In prima faza se cupleaza la arborele turbinei multiplicatorul de turatie si cele doua generatoare si secalculeaza cu formula lucrului mecanic, energia cedata de cele 8 greutati, conf. inventie si fig. N/2: 8000(kg)*5.74875(m)*8(buc)*9.8 = 3605616J.

Calcule la FAZA A DOUA.


Cand incepe a doua faza, cu ridicarea celor doua greutati, conf. inventie, viteza turbinei gravitationale este din ce in ce mai mica (scade) pana incepe alt ciclu, conf. inventie.

1 –se cupleaza la arborele turbinei multiplicatorul de turatie si cele doua generatoare.   


2 –se ridica greutatea de la altitudinea minima spre centrul turbinei conf. inv. si fig. 1.  


3 –se calculeaza numai intervalul de cel mult 25% dintr-un CICLU in care se ridica cele doua greutati si castigul de la cele 7 greutati care coboara odata cu turbina conf. inventie si fig. 1.

Energia cedata de cele 7 greutati, conf. inventie si fig. 1, este de: 8000(kg)*1.5(m)*7(buc)*9.8 = 823200J. Inaltimea medie la cele 7 inaltimi este de 1.5m (10.5/7=1.5), conf. inventie.

12

Energia  cedata de cele 7 greutati conf. inventie si fig. 1, la faza a doua, este INCLUSA in energia cedata de cele 8 greutati, la prima faza, conf. inventie si fig. N/2, pentru ca la prima faza este calculata integral (complet) energia  cedata de cele 8 greutati.

Energia pierduta (consumata) de cele 2 greutati care se ridica  conf. inventie si fig. 1, este de: 16000(kg)*5.25(m)*9.8 = 823200J. Inaltimea celor doua greutati este de 10.5m (10.5/2=5.25), conf. inventie si fig. 1.

Se face diferenta si rezulta: 3605616J – 823200J = 2782416J castig continuu GRATUIT deoarece la toate turbinele gravitationale in tot timpul functionarii se autoalimenteaza din afara sistemului DESCHIS de parghii, din castigul propriu, din reteaua de distrubutie proprie cu curent electric, conf. inventie.

Cele 2 greutati care se ridica conf. inventie si fig. 1, la faza a doua, nu afecteaza in niciun fel cele 7 greutati care coboara deoarece, atat cele 2 greutati care sunt ridicate cu energie electrica din afara sistemului deschis precum si cele 7 greutati care coboara la faza a doua, in acelasi interval de timp, sunt atrase la fel de forta de gravitatie si pentru ca intre ele nu exista interactiune (ambele operatii, in faza a doua, au actiune distincta si nu se influenteaza reciproc).         

 Conf. formula L=mgh, forta de gravitatie atrage cele doua greutati (G8’ si G8”) la fel si daca le ridicam in timpul functionarii ciclice a turbinei precum si daca le calculam SEPARAT, deoarece rezultatul fi-va acelasi.   

Citez cateva  fragmente din cele trei lucrari stiintifice anexate la inventie care sustin calculele de mai sus:

 “Diferenta de inaltime coborata EFECTIV, la fiecare greutate, incepe de la locatia greutatii de pe circumferinta conf. fig. N/2, si este calculata numai din cadranele 1 si 4, numai si numai cand ajunge fiecare greutate la altitudinea minima, inainte de-a trece chesonul de verticala dreptei CC’.”

 “La prima faza imediat dupa inceperea ciclului viteza celor 8 greutati incepe sa fie din ce in ce mai mare (se accelereaza continuu) in intervalul de 75%, cat dureaza coborarea lor, pana in momentul in care turbina incepe sa fie franata conf. inventive, detalii la teoria inventiei, link mentionat mai sus. La PRIMA faza, cu formula L=mgh trebuie calculate simultan (in acelasi moment temporal) numai cele 8 greutati care coboara deodata cu turbina conf. fig. N/2, franate numai de multiplicatorul de turatie si cele doua generatoare conf. inventie.

La prima faza, si in intervalul de ~75%, cat dureaza coborarea celor 8 greutati conf. inventie, sistemul deschis a celor 8 parghii de ordin 0 (cele 8 forte neconservative), interactioneaza cu "exteriorul" prin arborele turbinei gravitationale care transmite miscarea de rotatie la multiplicatorul de turatie si la cele doua generatoare conf. inventie.”

“Si la a doua faza, in intervalul de ~25%, cat dureaza ridicarea celor 2 greutati conf. inventie, sistemul deschis a celor 7 parghii de ordin 0 (cele 7 forte neconservative), interactioneaza cu "exteriorul" prin arborele turbinei gravitationale care transmite miscarea de rotatie la multiplicatorul de turatie si la cele doua generatoare conf. inventie.

La faza a DOUA, cu formula L=mgh trebuie calculate simultan (in acelasi moment temporal) cele 7 greutati care coboara deodata cu turbina conf. fig. 1, precum si cele doua greutati care se ridica.”

13

 “Deci energia mecanica nu se mai conserva in sistem, deoarece energia mecanica se transmite in afara sistemului (la multiplicator si cele doua generatoare conf. inventie) si se transforma in energie electrica.

Cele doua parghii de ordin 2, realizate in exteriorul sistemului descis de cele 8 parghii de ordin 0, actioneaza multiplicatorul de turatie si cele doua generatoare care produce energie electrica si numai astfel se realizeaza partial si echilibrul dinamic, conf. inventie.

Cand incepe a doua faza, cu ridicarea celor doua greutati, conf. inventie, viteza turbinei gravitationale este din ce in ce mai mica (scade) pana incepe alt ciclu, conf. inventie. La fiecare ciclu, viteza de rotatie a turbinei gravitationale este oscilanta, in limitele impuse de “Constanta fizica a ciclului”, deoarece cele 8 parghii de ordin 0 (8 forte neconservative) are entropia controlata 99.9%, la ambele faze conf. inventie.”

 “La infrastructura turbinei grevitationale mixte cu parametrii: m=64000kg si h=10.5m cu inaltimile derivate din h=10.5m: 7.875m (~75%), 5.25m (~50%), 2.625m (~25%), 1.3125m (~13%), 0.984375 (~10%), 0.328125 (~4%), calculate de inventator si utilizate in lucrarile care sustine inventia.”

La prima faza coboara 8 greutati conf. inventie si fig. N/2, 75% din ciclu, valoarea lucrului mecanic produs prin coborarea greutatilor [G1, G2, G3, G4, G5, G6, G7, G8] in camp gravitational nu depinde de cum este folosita energia, ci de distanta coborata de greutati, conf. fig. N/2. Calculand cu parametrii de: m=64000kg si h=7.875m, rezulta un lucru mecanic cedat de: 64000(kg)*7.875(m)*9.81 = 4944240J.

Stiind faptul ca: conf. formula lucrului mecanic, forta de gravitatie atrage cele doua greutati (G8’ si G8”) la fel si daca le ridicam in timpul functionarii ciclice a turbinei grevitationale precum si daca le calculam SEPARAT, deoarece rezultatul este acelasi.Pentru ridicarea celor doua greutati conf. inventie si fig. 1, se foloseste h=10.172m (10.5m - 0.328m=10.172m); si rezulta: 8000(kg)*10.172(m)*9.8 = ~797480J.

Cu inaltimea derivata de 2.625m (0.328125*8=2.625), se poate calcula la a doua faza, conf. inventie si fig. 1, energia totala cedata de cele 7 greutati cu formula L=mgh si rezulta: 56000(kg)*2.625(m)*9.81 = 1442070J. Energia cedata de cele 7 greutati (1442070J), la faza a doua este INCLUSA in energia totala cedata de cele 8 greutati, la prima faza, conf. inventie.

Se face diferenta si rezulta: 4944240J - 797480J = 4146760J. Castig continuu aproape gratuit deoarece la toate turbinele gravitationale in tot timpul functionarii se autoalimenteaza din afara sistemului DESCHIS de parghii, din castigul propriu, din reteaua de distrubutie proprie cu curent electric, conf. inventie.

Energia CEDATA la multiplicatorul de turatie si cele doua generatoare conf. inventie, pentru transformare in energie electrica este de~ 4146760J.

Castigul aproape gratuit de~ 4146760J este in tot timpul functionarii, la fiecare ciclu, fiind si ratia progresiei aritmetice, conf. inventie.”

 “Cu cat este mai performant sistemul de comanda si control al punctelor materiale cu atat pot fi mai multe rot/min la turbinele gravitationale. Mărind raza sau greutăţile putem  realiza orice putere (lucru mecanic) dorim la arborele turbinei gravitationale.”

14

Centrala electrică gravitaţională utilizează conform invenţie turbine gravitaţionale conform fig.2; Instalaţii gravitaţionale conform fig. 3; motoare gravitaţionale conform fig. 4; agregate gravitaţionale conform fig. 5; macheta gravitationala variant III/b  conf. fig. 1/A, 2/A si 2/B;  turbina gravitationala mixta fig. 1, 2/A, 1/C, 2/C, 2/E si N/2; miniturbina gravitationala conf. fig. 1/D si 2/D.

       Toate turbinele au în comun un singur concept inventiv general avand aceiasi structura de rezistenta: parghii de ordin 0, excentricitatea permanenta si lucrul mecanic multiplu. Toate inventiile realizate din chesoane sau tambur, din descriere, se realizeaza in 3 faze si au in comun, partial,  revendicarea principală nr. 1.

        Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, este caracterizat prin aceea că prima fază e realizată dintr-un ansamblu gravitaţional care functioneaza ciclic conf. inventie, fig. 1 si fig. N/2, cu arbori orizontali, amplasat pe nişte lagăre autoreglabile, alimentat din exteriorul sistemului de parghii de ordin 0 de la o sursă de energie convenţională pentru a deplasa şaisprezece greutăţi cu mijloace de ridicat în interiorul a opt chesoane, greutăţile fiind comandate de un sistem de comandă şi control automat în aşa fel încât, la fiecare ciclu care este o parte mică dintr-o rotaţie completă, 7 greutăţi să fie într-o poziţie periferică extremă în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, celelalte 7 greutăţi sunt în centrul ansamblului gravitaţional, pentru că în permanenţă, la fiecare ciclu, dintre cele şaisprezece greutăţi numai două se ridică, una spre centru şi a doua spre circumferinţă, conf. fig. 1; turbina gravitaţională, conf. fig. 2, este constituită din: chesoane ( 2 ), în interiorul cărora sunt deplasate greutăţile ( 3 ), cu mecanisme de ridicat ( 16 ), prin intermediul blocurilor cu role ( 5 ), a cablului ( 6 ), pe nişte şine ( 7 ), sprijinindu-se pe nişte role ( 8 ); greutăţile sunt ancorate de tamburul roţii dinţate (4) , acţionată de roata dinţată ( 9 ), pusă în mişcare de reductorul ( 24 ) şi motorul ( 25 ), cu care se frânează greutăţile sau se pun în mişcare realizând menţinerea centrului de greutate al ansamblului turbină numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel că datorită excentricităţii permanente ansamblul gravitaţional se roteşte şi prin cel de al doilea arbore energia mecanică produsă, în a doua fază, acţionează prin intermediul unei rotii dintate un multiplicator de turaţie, care realizeaza doua parghii de ordin 1 si 2 antrenand, în ultima fază doua generatoare producând energie electrică.

        Pentru mai multe detalii analizati si CBI nr. 01465/18.11.1993. Documentatia este in arhiva OSIM.
Macheta gravitationala varianta III/b: 

          Reprezentarea unei alte soluţii pentru fabricarea unei machete gravitationale actionata de pârghii de ordin 0,realizata dintr-un tambur.

         Functionarea inventiilor realizate dintr-un tambur este asemanatoare cu grupul de inventii realizate cu chesoane, doar manipularea punctelor materiale se face diferit.

         La chesoane se manipuleaza prin interiorul chesoanelor.

         La inventiile realizate dintr-un tambur manipularea punctelor materiale se face pe circumferinta tamburului numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric.

15

          Macheta gravitationala varianta III/b este realizată dintr-un tambur cu arbori orizontali, amplasat pe nişte lagăre autoreglabile, alimentat din exterior de la o sursă de energie electrica, pentru a deplasa opt minilocomotive pe sine speciale cu proceduri clasice comandate de un sistem de comandă şi control automat în aşa fel încat, la fiecare ciclu care este o parte mică dintr-o rotaţie completă, 8 minilocomotive să fie într-o poziţie periferică extremă în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel în permanenţă, la fiecare ciclu, dintre cele opt minilocomotive numai una se ridică pe circumferinţă în sens invers faţă de rotirea tamburului.

       Tamburuii au: diametere,  lungime şi formă geometrică variabilă în raport cu puterea instalată în MW; pentru a produce energie electrică tamburul este actionat de pârghii de ordin 0.

        Tamburul foloseşte 8 pârghii realizate de 8 minilocomotive numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric şi este echipat cu: lagăre autoreglabile, multiplicator de turaţie, generatoare, sursă de energie convenţională şi anexele aferente lor.

        Astfel că datorită excentricităţii permanente, conform fig. 2/A, tamburul se roteşte şi prin cel de al doilea arbore energia mecanică produsă prin lucru mecanic multiplu, în a doua fază, acţionează un multiplicator de turaţie, care antrenează, în ultima fază, nişte generatoare, producând energie electrică.

        Pentru a intelege mai usor macheta gravitationala realizata dintr-un tambur, redactez fragmente din inventia  cu titlul agregat gravitational actionat de pârghii de ordin 0,  CBI nr.  A/00556/2010  din 24.06.2010 si completez cu elemente noi numai unde este diferita macheta gravitationala varianta III/b.

        Fig. 1/A, reprezinta cele 8 minilocomotive ale machetei gravitationale varianta III/b.

        Fig. 2/A, reprezinta excentricitatea celor 8 minilocomotive ale machetei gravitationale varianta III/b.

        Fig. 2/B, reprezinta ansamblul machetei gravitationale varianta III/b.

         Fig. 1/A, fig. 2/A si 2/B reprezeninta o soluţie constructiva a agregatului gravitational actionat de pârghii de ordin 0, care are în componenţă: de la poz. nr. 1 până la poziţia nr. 8 minilocomotive electrice comandate pentru pornire şi oprire conform procedurilor clasice de la CFR, procedurile vor fi adaptate la invenţie.

         Alimentarea cu curent electric a celor 8 minilocomotive egale în greutate (cu sau fără vagoane de plumb) se realizează conform procedurilor clasice de la CFR, procedurile vor fi adaptate la invenţie; poziţia nr. 9 este arboreleagregatului gravitational; poziţia nr. 10 sunt rigidizări între cele 10 inelele din interiorul tamburului; poziţia nr. 11 sunt rigidizări între tamburul interior şi cei 8 tamburi exteriori; poziţia nr. 12 sunt şinele speciale asamblate pe cei 8 tamburi exteriori pentru minilocomotive; poziţia nr. 13 sunt şinele speciale asamblate pe tamburul interior pentru minilocomotive; poziţia nr. 14 reprezintă cele 10 inele din interiorul tamburului necesare pentru structura de rezistenţă a ansambluilui si pentru susţinerea minilocomotivelor; poziţia nr. 15 este locaţia mijlocului de transmitere clasică a curentului electric necesar pentru manipularea minilocomotivelor; poziţia nr. 16 reprezintă lagăre autoreglabile, care se obţin prin instalarea sub corpul lagărului a unor suporturi sferice, conform lagărelor folosite la turbinele cu arbori orizontali

16

tip``BULB``; poziţia nr. 17 este tamburul interior care sustine cele 8 minilocomotive; poziţia nr. 18 sunt cei 8 tamburi exteriori care împreună cu tamburul interior susţin cele 8 minilocomotive pe sine speciale; poziţia nr. 19 este multiplicatorul de turaţie, care fi-va acţionat la primele doua roţi dinţate în interiorul lui direct de arborele agregatului gravitational pentru al proteja; poziţia nr. 20 generatoare; poziţia nr. 21 roţi de rulare speciale; poziţia nr. 22 sursă de energie electrica exterioară.

          Agregatul gravitational actionat de pârghii de ordin 0, se realizează în principal prin sudarea inelelor (14), pe arborele (9); (sudarea inelelor se face din mijlocul arbolelui unul câte unul astfel încat sa poată fi sudate toate pe rând atât pe arbore şi intre ele cu rigidizări cât şi pe tamburul interior pozitia (17), continuuă cu sudarea şinelor speciale pe tamburul interior (17), şi pe tamburii exteriori (18), şi cu rigidizările (11), avându-se în vedere posibilitatea dislocării sinelor speciale (poziţiile nr. 12 şi 13 în lateral) deodată împreună cu minilocomativele pentru înlocuire, reparaţii(curente, capitale etc).

         Minilocomativele au lungime, lăţime, înălţime şi formă geometrică diversă, în raport cu minilocomativele alese pentru agregatul gravitational se face proiectarea ansamblului gravitaţional necesar pentru susţinerea lor.

        Astfel că datorită excentricităţii permanente, conform fig. 2/A, tamburul se roteşte şi prin cel de al doilea arbore energia mecanică produsă prin lucru mecanic multiplu, în a doua fază, acţionează un multiplicator de turaţie, care antrenează, în ultima fază, nişte generatoare, producând energie electrică.

        Sinele de sustinere in partea inferioara si superioara a celor opt minilocomotive sunt de tip CFR. Sina din mijlocul sinelor din partea inferioara a minilocomotivelor este o roata dintata asamblata pe circumferinta tamburului.

        La minilocomotiva in partea inferioara are asamblata o roata dintata speciala care determina prin actionare electrica ridicarea pe circumferinta a minilocomotivei conform procedurilor existente la CFR.

        Aceasta procedura se poate adapta foarte usor la inventie. Pentru asamblarea sinelor necesare pentru sustinere in partea superioara a celor 8 minilocomotive sunt necesare: 8 tamburi exteriori cu lungimea putin mai mare decat latimea minilocomotivei.

      Cel putin doua locatii pentru punerea minilocomotivelor pe sine si luarea lor in caz de avarie sau reparetii. Aceasta lucrare se face printr-o procedura speciala numai din exteriorul celor 8 tamburi exteriori. Pornirea, oprirea si stationarea pe circumferinta se face conf. procedurilor existente la CFR. Aceaste proceduri se pot adapta la inventie. Tamburii au: diametere, lungime şi formă geometrică variabilă în raport cu puterea instalată în MW; pentru a produce energie electrică.

      Tamburul actionat de pârghii de ordin 0,  foloseşte 8 pârghii realizate de 8 minilocomotive numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric şi este echipat cu: lagăre autoreglabile, multiplicator de turaţie, generatoare, sursă de energie convenţională şi anexele aferente lor. Cele opt pârghii de ordin 0, conform invenţie, produc mai multă energie decât consumă. Cateva pozitii unghiulare conform fig. 2/A.

       La acestă poziţie unghiulară se ridică minilocomativa nr. 8. Cele 8 minilocomative sunt amplasate în felul următor:

17
        La ~ 90 grade, minilocomativa nr.1 simbolizând pârghia cu nr.I, este  pe circumferinţă.

        La ~ 67,5 grade, minilocomativa nr.2, simbolizând pârghia cu nr.II, este  pe circumferinţă.

        La ~ 45 grade, minilocomativa nr.3 simbolizând pârghia cu nr.III, este  pe circumferinţă.      
       
        La ~ 22,5 grade, minilocomativa nr.4 simbolizând pârghia cu nr. IV, este  pe circumferinţă.

        La ~ zero grade, minilocomativa nr. 5 simbolizând pârghia cu nr.V, este  pe circumferinţă.    
              
        La ~ 337,5 grade, minilocomativa nr.6 simbolizând pârghia cu nr.VI, este  pe circumferinţă. 

        La ~ 315 grade, minilocomativa nr.7 simbolizând pârghia cu nr.VII, este  pe circumferinţă.    

        La ~ 292,5 grade minilocomativa nr. 8 simbolizând pârghia cu nr.VIII, se ridica  pe circumferinţă. La urmatorul ciclu se ridica minilocomativa nr.7 si astfel la fiecare ciclu se ridica o singura minilocomativa.

      La machetele gravitationale fabricate dintr-un tambur, conform fig. 2/A, fiecare parghie este autonoma si in consecinta, se elimina reciproc numai doua parghii pentru pierderi diverse. Parghia care se ridica din pozitia A cu parghia care stationeaza pe circumferinta si coboara din pozitia C’. Cele 8 parghii autonome produc mai multa energie conventionala decat consuma.

Turbina gravitationala mixta 

     Invenţia se referă la o turbina gravitationala mixta care utilizeaza forţa de gravitaţie circa 97% si circa 0,001 pana la 3% energie electrica, pentru a produce exponential mai multa energie conventionala, decat consuma.

          Problema tehnică, pe care o rezolvă invenţia, constă în realizarea unui grup de pârghii care în timpul  funcţionării  ansamblului  gravitaţional, centrul de greutate al acestuia să fie în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 sau 2 şi 3 în sens trigonometric, astfel se realizeaza pentru prima doua excentricitati in interiorul unui cerc, cu: pârghii de ordin 0, lucru mecanic multiplu si excentricitatea permanenta.

            Turbina gravitationala mixta utilizeaza conform fig. 1 si fig. 2/A doua grupuri de parghii de ordin 0 care produc “lucru mecanic multiplu”. Lucru mecanic multiplu produce doua excentricitati permanente care rotesc din interior si din exterior doua turbine: una fabricata dintr-un grup de chesoane sudate intre ele (conf. fig. 1) si cealalta din suprastructura unui tambur conform fig. 2/A.

     Schite cu figurile 1 si 2/A, care reprezinta:

    Fig.1, schita cu grupul celor 8 parghii si excentricitatea permanenta de la infrastructura realizata dintr-un grup de 8 chesoane sudate.

    Fig.2/A, schita cu grupul celor 8 parghii si excentricitatea permanenta de la suprastructura inventiei realizata cu suprastructura unui tambur.

18

     Fig.1/C, schita cu grupul celor 16 parghii si excentricitatea permanenta de la ambele excentricitati.

    Fig.2/C, reprezinta constructia metalica a infrastructurii si suprastructurii.

    Fig.2/E, reprezinta ansamblu turbinei gravitationale mixte cu mai multe subansamble. Doua dintre ele sunt modul de optimizare a randamentului si cuplarea multiplcatoarelor cu trepte de multiplicare diferite.

Exemple de realizare a inventiei:

     In prima faza se realizeaza energia mecanica folosind un grup de 8 parghii actionate de niste puncte materiale manipulate numai cu energie conventionala din interiorul turbinei gravitationale  conf. fig. 1, 2, 4, 5 etc. si un alt grup de 8 parghii actionate de niste puncte materiale manipulate cu energie conventionala din exteriorul turbinei gravitationale conf. fig. 1/A, 2/A, 2/B utilizand numai supastructura tamburului.
      Ambele turbine gravitationale impreuna realizeaza turbina gravitationala mixta care utilizeaza 8 parghii la infrastructura si 8 parghii la supastructura (conf. fig. 1/A, 2/A, 2/B). Grupul celor 16 parghii (infrastructura + supastructura) au raze diferite cu acelasi centru.

      Rezultand doua raze medii. Ambele in timpul functionarii au punctele materiale excentrice în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric.

      Infrastructura este inclusa intr-un tambur poz. 30, care are 16 decupari dreptunghiulare in zona capacelor de vizitare ale celor 8 chesoane.

      Pe circumferinta infrastructurii se asambleaza conform unor proceduri clasice un tambur pozitia 30, care impreuna cu subansablu de legatura pozitia 31, permite asamblarea infrastructurii cu suprastructura.

     Asamblarea supastructurii pe tamburul de la infrastructura se realizeaza conf. unor proceduri clasice pentru a se putea demonta partial pentru reparatii.

     Supastructura se realizeaza din 8 tronsoane. Fiecare tronson se face din cel putin doua bucati necesare pentru interventii.

    Turbina conf. figurilor 1/C si 2/C produce doua excentricitatii partial concentrice numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric conform fig. 1 si fig. 2/A.

    Fig. 1/C reprezinta doar punctele materiale de pe circumferinta infrastructurii si supastructurii care au multe viteze diferite si sunt manipulate de un sistem de comandă şi control automat care numai in raport cu aceaste viteze manipuleaza punctele materiale. Punctele materiale de pe circumferinta infrastructurii si supastructurii fi-vor manipulate in timpul functionarii numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric conform fig. 1 si fig. 2/A, cu exceptia franarii turbinei.

19

    Infrastructura se fabrica conform fig. 2, 4, 5 etc. si sunt descrise in prezenta descriere.

    Centrul de greutate (la infrastructura) al celor 8 puncte materiale de pe circumferinta infrastructurii fi-vor în timpul  funcţionării numai in cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric.

    Centrul de greutate (la supastructura) al celor 8 puncte materiale de pe circumferinta supastructurii fi-vor în timpul  funcţionării  numai in cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric. Supastructura se fabrica conform fig. 1/A; fig. 2/A,  2/B etc.si sunt descrise in descrierea inventiei.

    In a doua faza se multiplica turatia de la arborele turbinei gravitationale mixte cu un multiplicator de turatie (care in timpul functionarii este antrenat de doua parghii) si se poate consulta la pag. nr. 1, din prezenta descriere.

    Fig.2/E, reprezinta ansamblu turbinei grav. mixte cu mai multe subansamble. Trei dintre ele sunt modul de optimizare a randamentului (Poz.  1/e si Poz. 3/e) si cuplarea multiplcatoarelor cu trepte de multiplicare diferite (Poz. 4/e).

    Optimizarea randamentului la turbina gravitationala mixta se realizeaza cu urmatoarele subansamble (pozitii):

    Poz. 2. 1/e, reprezinta un subansamblu cu una bucata coroana dintata (realizata din 4 buc)
    Poz. 2. 3/e, reprezinta un subansamblu cucompus din: reductor, roata dintata, motor, suport motor si anxele lor pentru cuplare si actionare etc.

    Coroana dintata se asambleaza pe diametrul exterior al tamburului poz. 30, pe partea cu sursa de energie electrica. Roata dintata, reductorul si motorul electric se asambleaza pe un suport pentru a actiona cand este nevoie, sau continuu coroana dintata de pe diametrul exterior al tamburului.

    Poz. 2. 4/e, reprezinta un subansamblu compus din mai multe multiplicatoare cuplate intre ele pentru a marii (in mai multe trepte) rot/min necesare celor doua generatoare, conf. inventie, de la 4 rot/min la rot/min solicitate de beneficiar.   

    In a treia faza doua generatoare clasice produce energie electrica.

          Excentricitatea permanenta (greutatea excentrica) la turbina gravitationala mixta se calculeaza numai cu formula parghiei; cu formula parghiei de ordin 0 si cu formulele lucrului mecanic multiplu. Pentru a se calcula mai usor se calculeaza prima data: razele utile ale celor doua excentricitatii; media razelor utile; media celor doua excentricitatii (la toate punctele materiale excentrice) etc.

        Turbina gravitationala mixta utilizeaza forţa de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, caracterizata prin aceea că prima fază e realizată din infrastructura conform fig. (1, 2, 4, 5) si suprastructura tamburului conform fig. (1/A, 2/A si 2/B) cu doi arbori orizontali, amplasati pe nişte lagăre autoreglabile, alimentata din exteriorul sistemului de la o sursă de energie convenţională pentru a deplasa 24 de puncte materiale conf. fig. 1 si fig. 2/A cu

20

mijloace de ridicat si transportat în interiorul chesoanelor si in exteriorul tamburului, punctele materiale sunt comandate de un sistem de comandă şi control automat în aşa fel ca, la fiecare ciclu care este o parte mică dintr-o rotaţie completă, 14 puncte materiale să fie într-o poziţie periferică extremă în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric si numai 7 punctele materiale în centrul turbinei gravitationale mixte, pentru că în permanenţă, la fiecare ciclu, dintre cele 16 punctele materiale de pe circumferinta se ridică, una spre centru, una spre circumferinţă, conform fig. 1. si una numai pe circumferinta conform fig. 2/A. Celelalte 14 puncte materiale se deplaseaza in sensul de rotatie a turbinei gravitationale mixte pe circumferinta infrastructurii cu circa 1,1 m/sec. si pe circumferinta suprastructurii cu circa 1,8 m/sec realizând menţinerea centrului de greutate al turbinei gravitationale mixte numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel că datorită excentricităţii permanente turbina se roteşte şi prin cel de al doilea arbore energia mecanică produsă, în a doua fază, acţionează un multiplicator de turaţie, care realizeaza doua parghii de ordin 1 si 2 antrenand, în ultima fază doua generatoare producând energie electrică.

        Turbina gravitationala mixta, realizeaza menţinerea centrului de greutate al turbinei gravitationale mixte conform legi a treia a *excentricitatii permanente*;  calitatea excentricitatii permanente (greutatea excentrica) este de a se gasi in afara centrului unui ansamblu, unei turbine etc. astfel un grup de parghii de ordin 0 din interiorul si din exteriorul unor ansamble, turbine etc. realizate din chesoane (conform fig. 2) echipate in exterior, pe circumferinta,  cu un tambur ; numai cu suprastructura tamburului, astfel infrastructura este conf. fig. 2 realizata din chesoane pentru a realiza fiecare cate o excentricitate permanenta in timpul functionarii numai în cadranele 1 şi 4 sau în cadranele 2 si 3 în sens trigonometric, conf. fig. 1 si fig. 2/A; calculele pentru  excentricitatea permanenta *greutatea excentrica* la turbina gravitationala mixta se calculeaza numai cu formula parghiei; cu formula parghiei de ordin 0 {F = x (GgL)   sau  F = ~ (GgL) : x’ } si cu formulele lucrului mecanic,  lucrului mecanic multiplu:  Lmm = x(Cmgh – Umgh*);    Lmm.maxim =  x(Cmgh – Umgh*) + y(Smgh**) şi Lmm minim = {Cmg – (Umg : 2) }x h.

Calculele cu formula lucrului mecanic, pentru coborarea celor 8 greutati conf. fig. N/2 si ridicarea celor doua greutati conf. fig. 1, se realizeaza conf. inventie in doua faze, cu intervale de timp DISTINCTE.

Din cele redactate mai sus rezulta faptul ca nu se poate calcula in acelasi timp coborarea celor 8 greutati conf. fig. N/2 si ridicarea celor doua greutati conf. fig. 1.

In concluzie coborarea celor 8 greutati conf. fig. N/2 si ridicarea celor doua greutati conf. fig. 1, se realizeaza conf. inventie, in intervale de timp DISTINCTE.

Explicatii privind cele 8 forte neconservative si termenii *ciclu si faza*:

un ciclu se defineste ca succesiunea repetitiva de evenimente in urma carora ajungem in starea initiala. Un ciclu poate avea mai multe faze.

La inventia mileniului III un ciclu are doua faze distincte necesare pentru functionare si calcule.

Determinarea randamentului si calculul bilantului energetic, la cele 8 forte neconservative, se face calculand separat fiecare faza distincta.

21

Detalii privind cele doua faze:

-La prima faza, cand incepe ciclul avem o expansiune a entropiei care la finalul primei faze atinge apogeul expansiuni.

-Cand incepe faza a doua incepe recesiunea entropiei care la finalul ciclului si a fazei a doua are o stare de echilibru aidoma ca la inceput de ciclu, astfel coincide starea finală cu starea initiala la fiecare ciclu in timpul in care turbina are o functionare ciclica la parametrii proiectati.

La sistemul deschis al celor 8 forte neconservative (8 parghii de ordin 0), conf. inventie, avem intre cicluri (la granita dintre cicluri)stari intermediare de echilibru, deoarece:

-Schimbarile de stare, la fiecare ciclu, se petrece la ambele faze (distincte) intr-un timp finit.

-La prima faza avem 8 greutati pe circumferinta, la toate ciclurile, si entropia creste in intervalul de ~75% cat dureaza coborarea greutatilor conf. fig N/2, cu castig de energie electrica, deoarece: aceasta accelelare continua mareste energia cinetica, pentru ca cele 8 greutati de pe circumferinta, datorita vitezei de rotatie influenteaza bilantul energetic al sistemului deschis a celor 8 parghii care interactioneaza cu "exteriorul" prin arborele turbinei care transmite miscarea de rotatie la multiplicator si cele 2 generatoare.

-La faza a doua avem numai 7 greutati pe circumferinta, la toate ciclurile, si entropia descreste cu castig de energie electrica deoarece: si la a doua faza in intervalul de ~25%, cat dureaza ridicarea celor 2 greutati conf. inventiei si fig. 1, sistemul deschis a celor 7 parghii, interactioneaza cu "exteriorul" prin arborele turbinei care transmite miscarea de rotatie la multiplicator si cele 2 generatoare. In aceeasi perioada de timp se franeaza turbina cu castig de energie, prin cuplarea celor ~3 generatoare pe poz. 2. 1/e, conf. inventie.

-Conform inventie avem o stare initială de echilibru la inceput de ciclu si o stare finala de echilibru la finalul ciclului, astfel coincide starea finală cu starea initiala la fiecare ciclu in timpul in care turbina are o functionare ciclica la parametrii proiectati.

Conf. celor redactate mai sus, pentru prima data in lume se controleaza 99.9% entropia, deoarece la toate turbinele gravitationale daca functioneaza la parametrii proiectati, avem in interiorul fiecarui ciclu o stare de neechilibru si in exteriorul ciclului (la granita dintre cicluri) o stare de echilibru.

Aceste doua faze  (distincte) se repeta in tot timpul functionarii turbinei gravitationale, la fiecare ciclu, si sunt absolut necesare atat la functionare precum si la calcule.

Legatura indisolubilă si interacţiunile dintre entropia crescuta la prima faza si entropia descrescuta la faza a doua este monitorizata continuu de un sistem de comanda si control astfel incat sa anuleze (sa armonizeze) diferentele minore care apar la granita dintre cicluri la fiecare alt inceput de ciclu. 

Inventia mileniului III este un model aproape ideal in care se controleaza 99.9% entropia celor 8 forte neconservative. 

ATRIBUTII ALE SUPRASTRUCTURII TURBINEI GRAVITATIONALE  MIXTE

22

A  - Suprastructura la turbina gravitationala mixta, in timpul functionarii, are rolul principal de-a tine in frau (a frana) continuu infrastructura care in timpul functionarii tinde sa-si mareasca turatia la arborele turbinei gravitationale mixte. La infrastructura conf. inv. si fig. 1 si fig. 2, se ridica numai una greutate. La suprastructura se vor manipula in permanenta mai multe minilocomotive caci si astfel se poate mentine turatia la arborele infrastructurii.

B  - Suprastructura la turbina gravitationala mixta, in timpul functionarii, are si rolul de-a dovedii realizarea celor doua excentricitati conf. legii a treia a excentricitatii permanente.

Astfel se dovedeste faptul ca si cu excentricitatea suprastructurii se poate mentine castigul la acelasi nivel, continuu si gratis.

C  - A treia atributie este faptul ca dovedeste sistemul DESCHIS al inventiei mileniului III, deoarece foloseste 16 forte neconservative (16 forte neconventionale), conf. inventie, care sunt mentinute continuu intr-o stare de entropie controlata. 

Aceasta entropie controlata este la fiecare cheson, la nivelul sistemului celor 8 parghii de ordin 0 din chesoane, precum si la suprastructura turbinei gravitationale mixte.

Aceasta entropie controlata, conf. inventie, este noutate absoluta in domeniu si numai datorita ei se realizeaza castigul de energie electrica GRATUIT.

Referitor la MOMENTELE FORTELOR de la infrastructura turbinei gravitationale mixte.

Pentru pseudo-specialisti, nespecialisti, amatori etc. care nu inteleg momentele fortelor numai la turbinele realizate dintr-un grup de 8 chesoane, redactez urmatoarele detalii: 

Din momentul cand se tracteaza greutatea de pe circumferinta din punctul (A) pana ajunge in centrul turbinei, momentul fortei, produce pierderi in cadranul IV.

In acelasi timp (in acelasi ciclu), momentul fortei produce in sens opus (contrar) aceeasi valoare si in cadranul II, prin tractarea greutati din centru pana ajunge pe circumferinta.

Din aceste motivatii momentul fortei se anuleaza reciproc, deoarece in acelasi ciclu are doua valori egale dar contrare (opuse).

Astfel ce se pierde in cadranul IV se castiga in cadranul II, rezultand anularea reciproca a momentelor egale si de sens contrar (opuse).

Asijderi se-ntampla si la vectorul de poziție al punctului de aplicație al forței din cadranul IV caci este contrar (opus) vectorului de poziție al punctului de aplicație al forței din cadranul II.

Aidoma se-ntampla si la bratele pentru care se calculeaza momentele fortelor deoarece un brat este in cadranul IV si cel de-al doilea in cadranul II, conf. inv. si fig. 1, se anuleaza caci au valori egale dar opuse (contrare)

23

Chiar daca tractarea se produce inainte de-a ajunge chesonul in punctul (A) sau dupa ce-a trecut chesonul de punctul (A), deoarece cat se pierde in cadranul IV se castiga in cadranul II. 

Momentele fortelor din cadranele IV si II nu afecteaza in nici un fel excentricitatea permanenta, deoarece cele doua momente ale fortelor sunt de sens contrar (opus), si se anuleaza reciproc.”

Machetele si miniturbina gravitationala TG2002 

        Miniturbina gravitationala TG2002 varianta III/a fabricata dintr-un tambur

    1 – Machetele si miniturbina gravitationala TG2002  produce mai multa energie decat consuma. 

    2 – Machetele si miniturbina gravitationala TG2002  realizeaza numai structura de rezistenta a grupului de inventii: parghia de ordin 0, excentricitatea permanenta si  lucru mecanic multiplu.

       Macheta gravitationala si miniturbina gravitationala TG2002 actionate de parghii de ordin 0 utilizează energie convenţională mai putina decat energie neconvenţională pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, în prezenta invenţie energia mecanică este realizată de o macheta gravitationala sau miniturbina gravitationala TG2002 care în timpul funcţionării are centrul de greutate numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric.  

       Invenţiile, demonstrează cum trebuie să fie manipulate cele 8 parghii de ordin 0, pentru a realiza greutatea excentrica care produce mai multa energie electrica (conventionala) decat consuma.

       Si prezenta inventie face parte din grupul de inventii legate intre ele de un singur concept inventiv general avand toate aceiasi structura de rezistenta: parghia de ordin 0,  excentricitatea permanenta si lucrul mecanic multiplu.

       Din grupul de inventii voi detalia mai jos numai miniturbina gravitationala TG2002.

       A se analiza si parghiile realizate din chesoane. Conf. inventiei nr. 00670 din 11.06.1999, respinsa de OSIM, reinregistrata cu nr. 00167 din 19.02.2002 si reinregistrata cu nr. 00013 din 11.01.2007 etc.

        Am mentionat inventiile pentru a fi consultate deoarece machetele gravitationale si miniturbina gravitationala  TG2002 actionate de parghii de ordin 0 este redactata la scara redusa si are acelasi principiu de functionare conform fig. 1. Doar greutatile se manipuleaza diferit.

       Inventatorul recomanda pentru puteri mici varianta III/a.

        Varianta III/a  este diferita de grupul de inventii cu chesoane deoarece:

-nu are chesoane

-punctele materiale nu se manipuleaza in interiorul machetei sau a miniturbinelor gravitationale.

24

          Detalii pentru miniturbina gravitationala TG2002

       Invenţia se referă la o miniturbina gravitationala care utilizeaza forţa de gravitaţie circa 97% si circa 0,001 pana la 3% energie electrica, pentru a produce mai multa energie conventionala, decat consuma.

        Problema tehnică, pe care o rezolvă invenţia, constă în realizarea unui grup de pârghii care în timpul  funcţionării  ansamblului  gravitaţional, centrul de greutate al acestuia să fie în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 sau 2 şi 3 în sens trigonometric, astfel realizeaza: pârghii de ordin 0, Lmm si ”excentricitatea permanenta”, care reprezinta numai structura de rezistenta a inventiei.

          Cele opt parghii de ordin 0 produce lucru mecanic multiplu. Lucru mecanic multiplu realizeaza excentricitatea permanenta si tote trei impreuna produce mai multa energie conventionsala decat consuma.

        Excentricitatea permanenta (greutatea excentrica) poate fi calculată (analizata) numai cu formula parghiei. Alte legi, ale fizicii, sunt împotriva legii parghiei.

        Cu cat este mai performant sistemul de comanda si control al turbinelor cu atat pot fi mai multe rotatii/minut. Mărind raza sau greutăţile putem  realiza orice putere (lucru mecanic) dorim la arborele miniturbinei gravitationale.

           Dublând numărul de rotaţii pe minut producţia de energie electrică se dublează, fără cheltuieli suplimentare de producţie. Aceste afirmati sunt dovedite cu calcule si in prezenta inventie.

     Miniturbina gravitationala inlatura dezavantajele turbinelor clasice

        Prin aplicarea inventiei se obtin urmatoarele avantaje:

  1. Materia prima folosita este forta de gravitatie (gratuita) circa 97% si energie electrica (de la 0,001% pana la circa 3%). Pentru manipularea punctelor materiale se consuma numai energie conventionala.

 

  1. Din cauza consumului foarte redus de energie conventionala (de la 0,001% la 3%) si miniturbina gravitationala poate produce, mai multă energie convenţionala decat consuma.
  1. Miniturbina gravitationala TG2002, permite fabricarea miniturbinelor gravitationale si a centralelor electrice cu putere mică sau oricât de mare cu asamblarea directă în: vile, oraşe, pe munte, in firme, în pustiu sau sub pământ etc.

     
 Schitele cu figurile 1/D si 2/D, reprezinta:

Fig.1/D, schita cu grupul celor 8 parghii si excentricitatea permanenta.

Fig.2/D, schita cu ansamblu miniturbina gravitationala

    Fig. 2/D, ansamblul miniturbina este realizat dintr-un tambur fabricat dintr-o manta poz. 11, cu doua flanse laterale poz. 12, asamblate pe arborele turbinei poz. 3, prin interdediul rulmentilor cu anexele lor

25

si alte elementele necesare pentru evitarea deplasarilor axiale; opt semicoroane dintate poz. 7 (realizate fiecare din cel putin doua bucati), asamblate pe circumferinta inferioara a tamburului; doua lagare poz. 14, pentru sustinerea arborelui poz. 3, asamblate pe o placa poz. 15, fixata in locul stabilit pentru functionarea turbinei (pe poz. 15, se fixeaza tot ansablul miniturbina inclusiv generatoarele); 8 parghii poz 4 (utilizeaza jumatate din tambur); roata dintata poz. 5; punctual material poz. 6 (sau 6/a); motor electric poz. 1; reductor poz. 2, pentru micsorarea turatiei de la motorul  poz. 1; multiplicator de turatie poz. 8; generator poz. 9; mecanism de deblocare si blocare poz. 10,; sursa de energie electrica din retea de distributie, motor sau baterii poz 13; tija cu doua brate poz. 16; sistemul de comanda si control poz. 17; aparat de comanda poz. 18 etc.

Fiecare parghie poz. 4, (din grupul celor 8 parghii) este alcatuita din:

- tija cu doua brate (~10kg) poz. 16, cu anexele ei (2 rulmenti, 4 capace, 4 elementele necesare pentru evitarea deplasarilor axiale etc.)

– punctul material si mecanismul de deplasare sunt un subansamblu monobloc si impreuna (ambele) are poz. 6.

- mecanismul de deblocare si blocare poz. 10, este asamblat intre bratele tijei.

     Deblocarea dintelui inclinat dintre dintii inclinati ai rotii dintate, se face atunci cand incepe deplasarea punctului material din zona A pana in zona C’.Blocarea dintelui inclinat se realizeaza atunci cand se opreste punctul material.

– roata dintata cu dintii inclinati poz. 5, si dintele inclinat pentru blocare si deblocare sunt dimensionati in raport cu greutatea totala a parghiei pe care trebuie s-o sustina cand coboara din zona C’ in zona A.

– mecanismul de deplasare poz. 6 (impreuna cu punctul material are ~80kg), include si anexele mecanismului de deplasare (motor, roata dintata, role de sprijin etc.)

Pozitia 6 (~80kg) este sustinuta sub circumferinta inferioara a tamburului de role asamblate pe umerii semicoroanei dintate 7 (pe ambele degajari).

Toate subansamblele sunt simple si se realizeaza conform unor proceduri clasice.

Pozitia 6/a (~80kg) se sprijina pe circumferinta exterioara a tamburului pe role asamblate pe umerii semicoroanei dintate 7 (pe ambele degajari).

     In aceasta varianta semicoroana dintate 7, se executa din doua bucati care fi-vor asamblate pe diametrul exterior al tamburului pe partile laterale a celor 8 degajari pentru a permite tijei cu doua brate 1, sa fie asamblata cu poz 6/a pe exteriorul semitamburului.

    Astfel la aceasta varianta mantaua tamburului are 8 degajari pentru a permite tijei cu doua brate 1, sa fie asamblata cu poz 6/a pe exteriorul semitamburului.

26

    Aceasta varianta permite utilizarea unor greutati mai grele cu castig mai mare de energie.

    Toate subansamblele sunt simple si se realizeaza conform unor proceduri clasice.

    Sistemul de comanda si control al miniturbinei gravitationale poz. 17.

            Dau doar una din atributiile principale ale sistemului de comanda si control. Mentinerea turatiei la arbore poz. 3, prin cuplarea si decuplarea reductorului poz. 2, doar cateva secunde, numai daca arboreale miniturbinei are tindinta de-a-si incetini viteza.

           Reductorul poz. 2, (cu turatii de la minim 4, 8, 16, 32 rot/min) poate fi utilizat si pentru a stimula turatia arborelui numai daca sistemul de comanda si control poate controla manipularea parghiilor cu turatia solicitata.

           La reductorul poz. 2, calculele pentru pierderi din descrierea inventiei au fost estimata la  maxim posibil (circa 15%) desi probabil, dupa probe, la prototip pierderea sa fie la cel mult 5%. Exista posibilitatea in timpul functionarii sa fie, intamplator, in acelasi timp doua parghii care se ridica cu mijloacele de deplasare poz. 6; una la finalul deplasarii si-a doua la inceputul deplasarii, si-n accest caz particular arboreale miniturbinei are tindinta de-a-si incetini viteza, obligand sistemul de comanda si control sa cupleze cateva secunde reductorul poz. 2.

           Sursa de energie electrica din reteaua de distributie, motor sau baterii poz 13, alimenteaza cu curent electric prin interiorul arborelui poz. 3, prin intermediul tijei poz. 16, si-n final prin intermediul punctului material la mecanismul de deplasare poz. 6.

Aparate pentru comenzi, inventatorul propune doar doua variante:

          Var. I – Pozitia 18/a si 18/b.  Poate fi doua feluri de aparate unul pentru a emite comana si al doilea pentru a primi comanda. Aparatele care dau comanda pentru toate cele 8 parghii se vor monta langa semicoroana dintata pentru fiecare parghie in zona A pentru pornirea mecanismului de deplasare (conf. fig. 1/D) si in zona C’ pentru oprirea mecanismuluide deplasare (conf. fig. 1/D).  Aparatele care primesc comanda se vor monta pe fiecare mecanism de deplasare, pentru a reception corect comenzile primite la toate cele 8 parghii.

         Var. II – Poate fi un aparat complex care functioneaza in raport cu viteza si timpul necesar  ridicarii parghiilor (invers proportional). Cu cat viteza de ridicare a parghiei este mai mare cu atat este mai mic timpul necesar ridicarii din zona A, conform fig. 1/D, pana in zona C’; var. III........ etc. Pornirea miniturbinei se realizează prin deblocarea ei (mecanismele trebuie sa fie pe circumferinta conf. inventie si fig. 1/D) si poate avea de la o rot/min pana la *n* rot/min.

           Excentricitatea permanentă se realizează prin manipularea celor 8 parghii egale în greutate, cu energie convenţională, conform fig. 1/D. La deblocarea miniturbinei, conf. invenţiei si fig. 1/D, într-un ciclu, se ridică în  permanentă numai o singura parghie din cele 8 parghii egale.

          Astfel avem în  permanentă 8 parghii pe circumferinţă, realizând excentricitatea permanentă în

27

cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric conform fig. 1/D, amplasate la un unghi de circa 157 grade cu o înălţime de circa 1 metru (h=1m). 

      Miniturbina gravitationala TG2002 var III/a, este alcatuita dintr-un tambur in care sunt montate 8 semicoroane dintate pe circumferinta inferioara, pe care se deplaseaza in permanenta numai un punct material din zona A pana in zona C’, conf. fig. 1, si in acelasi timp celelalte 7 puncte materiale coboara deplasandu-se fiecare numai cate 22,5 grade pe circumferinta interioara a tamburului numai astfel parghiile în timpul funcţionării au centrul de greutate numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric.

      Un ciclu, la prezenta invenţie, reprezintă timpul în care se deplasează un punct material din zona A pana in zona C’, si in acelasi timp celelalte 7 puncte materiale coboara, datorita fortei de gravitatie, deplasandu-se fiecare numai cate 22,5 grade pe circumferinta interioara a tamburului, in consecinta rezultă că un ciclu este o mică parte dintr-o rotaţie completă. 

      Miniturbina gravitationala realizeaza energie electrica in doua variante:

      Variant I – stimuleaza rot/min cu un redactor

      Variant II – functionarea miniturbinei gravitationale fara redactor poz. 2.

      Redactez doar prima varianta:

Miniturbina gravitationala TG2002 var III/a, produce energie mecanica folosită la producerea energiei electrice, conf. fig. 1/D si 2/D, cu cele 8 parghii de ordin 0 printr-un lant cinematic realizat cu energie electrica si prin stimularerea rot/min, doar atunci cand este nevoie, cu un motor (1), care activeaza reductorul (2), care transmite rotatia necesara la arbore (3), care se roteste cu cele 7 parghii (4), caci o parghie se ridica, conf. inventie; roata dintata cu dintii inclinati (5), sustine greutatea celor 8 parghii si prin intermediul punctului material (6), care coboara sau se ridica pe coroana dintata (7) realizeaza in timpul functionarii, impreuna cu celelalte 7 parghii, energie mecanica; si prin intermediul arborelui (3), o transmite celor doua parghii de ordin 1 si 2, la multiplicatorul de turatie (8), care o transmite la cele doua generatoare (9), care produc energie electrica; miniturbina gravitationala TG2002 var III/a, produce energie mecanica folosită la producerea energiei electrice , conf. fig. 1/D si 2/D  si fara motor (1), si reductor (2), caci poate realiza conform var. II, functionarea miniturbinei gravitationale doar prin deblocarea celor 8 parghii, conf. inventii si fig. 1, si fara a stimula rotatiile/minut.

         Inventatorul recomanda pentru productie de serie, doar miniturbinele si turbinele gravitationale fabricate din chesoane pentru ca consumul de energie conventionala este cel mai mic, conf. fig. 1. 

          Miniturbina cu diametrul de circa 1,2m fi-va realizata dintr-un grup de 8 chesoane.

       Chesoanele se pot confectiona din plastic, greutatile din plumb, in locul motoarelor electrice fi-vor utilizate bateri etc. Punctele materiale fi-vor manipulate conf. inventie si fig. 1, sau cu 16 magneti, numai conf. fig. 1. La var. I si var. II, manipularea punctelor materiale se face conf. inventie si fig. 1. Var. I cu castig maxim, var. II cu castig foarte mic si la ambele variante sunt necesare urmatoarele ansamble:

28

1 - miniturbina gravitationala realizata din chesoane (cu ~2 variante de manipulare a greutatilor)

2 - doua semilagare cu rulmenti pentru sustinerea machetei gravitationale

3 - un sistem de franare echipat cu un aparat pentru masurarea lucrului mecanic consumat la franare

4 - in continuarea arborelui se monteaza o roata mare care va antrena un multiplicator conf. inventie, necesar pentru un alternator, pentru a produce energie electrica.

           Se renunta la punctual 4 daca se doreste dovedirea numai a castigului de energie mecanica.

           Pentru toate inventiile mentionate in prezenta descriere arboreale turbinelor gravitationale la intrarea in multiplicatorul de turatie conf. inventie are forta arborelui in Newton la iesirea din multiplicator, cuplul (momentul) este in Newton-metru.

           Arboreale turbinei acţionează prin intermediul unei rotii dintate un multiplicator de turaţie, conf. inventie, si-n acest fel realizeaza doua parghii, datorita grupului cu 8 parghii de ordin 0, a lucrului mecanic multiplu si-a excentricitatii permanente.

           Excentricitatea permanenta are punctual de aplicare al fortei într-o poziţie periferică extremă pe raza medie a turbinei gravitationale conform calcule redactate in lucrarea stiintifica cu titlul *Lucru mecanic multiplu* si actioneaza asupra multiplicatorului de turatie conform inventie realizand doua parghii de ordin 2, cu bratele egale, conf. descrierii inventiei.

              Multiplicatorul este fabricat dintr-o carcasa dreptunghiulara realizata din doua bucati. Jumatatea superioara a carcasei se asambleaza cu jumatatea inferioara conf. unor proceduri clasice.

              Dupa montarea roatii dintate de pe arboreale turbinei gravitationale intre primele doua roti dintate ale celor doua multiplicatoare identice, se produce in timpul functionarii doua parghii de ordin 2, conf. inventie. Datorita celor doua parghii de ordin 2, conf. inventie, turbinele gravitationale produc exponential mai multa energie conventionala decat consuma.

               Ambele roti dintate, ale celor doua multiplicatoare identice, vor multiplica rot/min la cat este nevoie pentru cele doua generatoare, sau pentru alte doua multiplicatoare (detalii in a doua faza).

         Energia conventionala (energie electrica) din afara sistemului alimenteaza turbinele, conf. inventie si fig. 1,  pentru ridicarea punctelor materiale numai din chesonul care nu mai afecteaza excentricitatea permanenta.

         Energia neconventionala (forta de gravitatie) din afara sistemului atrage cele 8 puncte materiale realizand 8 parghii, care vor produce mai multa energie conventionala decat consuma.

Var. II de manipularea a punctelor materiale numai conf. fig. 1.

       Miniturbina gravitationala TG2001, realizata din 8 chesoane, cu 16 magneti, produce curent electric

29

cu cele 8 parghii de ordin 0, in felul urmator: la deblocare se arunca cele doua puncte materiale cu un resort (arc) si-n acelasi timp cele doua puncte materiale sunt atrase de cel de-al doilea magnet, din chesonul propriu; viteza punctelor materiale comprima arcul care protejaza primul magnet din acelasi cheson, si declanseaza sistemul de prindere care tine cele doua puncte materialepana se deblocheaza deoarece ii vine randul sa se ridice iarasi din punctual A, conf. fig. 1.

Pentru detalii privind cele 8 chesoane lecturati  din descriere fig. 2.

Jucaria gravitationala utilizeaza in principal forta de gravitatie pentru a produce curect electric, realizata din 8 parghii de ordin 0, asamblate intr-un singur plan vertical conf. inv. si fig. 2/F, cu arbori orizontali, amplasata pe niste lagare, alimentata din exterior de la o sursa de energie electrica pentru a deplasa 8 greutati, cu magneti, in interiorul a 8 chesoane, decupate la mijloc conf. inv. si fig. 2/F, greutatile sunt comandate de un sistem de comanda si control automat in asa fel incat, la fiecare ciclu care este o mica parte dintr-o rotatie complete, 7 greutati sa fie intr-o pozitie periferica extrema in permanenta numai in cadranele 1 si 4 in sens trigonometric, si numai una greutate se ridica pe circumferinta, in permanenta, conf. inv. si  fig. 1, astfel se realizeaza mentinerea centrului de greutate al jucariei gravitationale numai in cadranele 1 si 4, si prin intermediul arborelui transmite energia produsa la multiplicator si generator pentru a produce energie electrica. Jucaria gravitationala functioneaza in felul urmator: la deblocare se arunca punctul material cu un resort (arc) si in acelasi timp punctual material este atras de cel de-al doilea magnet , din chesonul propriu, decupat la mijloc conf. inv. si fig. 2/F, viteza punctului material comprima arcul care protejaza primul magnet din acelasi cheson, si declanseaza sistemul de prindere care tine punctul material pana se deblocheaza deoarece ii vine randul sa se ridice iarasi din punctual A, conf. fig. 1, astfel jucaria gravitationala are 8 parghii de ordin 0, care realizeaza excentricitatea permanenta care produce energie electrica.  

Pentru detalii privind functionarea cu chesoanele  decupate la mijloc, trebuie analizata descrierea jucariei gravitationale inregistrata cu nr. A/00301/2012 din 02.05.2012.

Cu voia şi puterea lui Dumnezeu,
inventatorul turbinelor gravitaţionale.
e-mail: sabauioan1@yahoo.com
cu stimă, Ioan Sabău.

30

Revendicari: 
1 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, este caracterizat prin aceea că prima fază e realizată dintr-un ansamblu gravitaţional, confectionat din 8 parghii de ordin 0 (8 forte neconservative cu entropie controlata), cu functionare ciclica (un ciclu are doua faze), conf. inventie, fig. 1, fig. 2  si fig. N/2, cu arbori orizontali, amplasat pe nişte lagăre autoreglabile, alimentat din exterior de la o sursă de energie electrica pentru a deplasa 16 greutăţi cu mijloace de ridicat în interiorul a 8 chesoane, greutăţile fiind comandate de un sistem de comandă şi control automat în aşa fel încât, la fiecare ciclu  care este o parte mică dintr-o rotaţie completă, 7 greutăţi să fie într-o poziţie periferică extremă în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, celelalte 7 greutăţi sunt în centrul ansamblului gravitaţional, pentru că în permanenţă, la fiecare ciclu, dintre cele 16 greutăţi numai 2 se ridică, una spre centru şi a doua spre circumferinţă, conf. fig. 1; turbina gravitaţională, conf. fig. 2, este constituită din: chesoane ( 2 ), în interiorul cărora sunt deplasate greutăţile ( 3 ), cu mecanisme de ridicat ( 16 ), prin intermediul blocurilor cu role ( 5 ), a cablului ( 6 ), pe nişte şine ( 7 ), sprijinindu-se pe nişte role ( 8 ); greutăţile sunt ancorate de tamburul roţii dinţate ( 4 ), acţionată de roata dinţată ( 9 ), pusă în mişcare de reductorul ( 24 ) şi motorul ( 25 ), cu care se frânează greutăţile sau se pun în mişcare realizând menţinerea centrului de greutate al ansamblului turbină numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel că datorită excentricităţii permanente ansamblul gravitaţional se roteşte şi prin cel de al doilea arbore energia mecanică produsă, în a doua fază, acţionează prin intermediul unei rotii dintate un multiplicator de turaţie, care antreneaza, în ultima fază doua generatoare producând energie electrică.

       2 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie realizat cu super perpetuum mobile de speta N+1, autoalimentat, caracterizat prin aceea că, conf. revendicării 1, in prima faza foloseşte aceeaşi procedura pentru realizarea excentricităţii fiind constituit din aceleasi ansamble si subansamble, conf. fig. 1 si fig. 2,  realizand un grup de parghii de ordin 0 care prin intermediul arborelui  in a doua faza actioneaza multiplicatorul de turaţie care antreneaza în ultima fază doua generatoare producând energie electrică.

        3 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea că, conf. revendicării 1, instalaţiile gravitaşionale conf. figura 3, foloseşte parţial procedeul pentru realizarea excentricităţii la variantele particulare conf. detaliu 3/C în care manipularea greutăţilor ( 2 ), se realizează cu energie pneumatică pe ghidajele ( 5 ) sau pe pernă de aer, astfel încât greutăţile să fie plasate pe aceeaşi rază la extremităţile ei, înfluienţînd pozitiv excentricitatea permanenta a instalaţiilor gravitaţionale cu toate greutăţile ( 2 ), care sunt numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, furnizînd lucru mecanic, ce poate fi utilizat în diverse scopuri.

       4 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea că, conf. revendicării 1, motorul gravitaţional conf. fig. 4, foloseşte acelaşi procedeu pentru realizarea excentricităţii permanente şi este constituit din: chesoane ( 2 ), pe care sunt asamblaţi cilindrii ( 3 ), cu pistoanele ( 4 ), echipate cu segmenţi de etanşare ( 5 ), garniturile manşetă ( 6 ), etanşază tija ( 7 ), prin intermediul căreia se deplasează greutăţile ( 8 ) care pe suprafaţa inferioară şi superioară au asamblate plăci de oţel sau fontă ( 10 ), ele conţinând nenumărate duze de diametru foarte mic, ce intreţin un fuleu de aer ( 11 ) de câteva zecimi de milimetru, distribuţia aerului comprimat făcându-se pe partea laterală a chesonului prin canalul ( 12 ), realizând perna de aer necesară în timpul deplasări greutăţilor, care sunt în permanenţă numai în

1/36

cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric furnizând energie mecanică pentru a produce energie electrica.

       5 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea că, conform revendicări 1, agregatul gravitaţional TG.IIS.94.0, conf. figura 5, foloseşte acelaşi procedeu pentru realizarea excentricităţii permanente şi funcţionează în felul următor: motorul ( 13 ), pune în mişcare alternativă în ambele sensuri arborele de ieşire din reductorul ( 12 ), transmiţînd mişcarea de rotaţie coroanelor dinţate (11 ) şi ( 10 ) care prin intermediul cablului ( 5 ) şi a rolelor( 4 ), menţine în mişcare sau frânează greutăţile ( 2 ), realizand excentricitatea agregatului gravitaţional numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel agregatul se roteşte producînd energie mecanică pe care o putem folosi şi la producerea energiei electrice.

         6 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea că, conform revendicării 1, toate ansamblurile gravitaţionale realizate din chesoane folosesc acelaşi procedeu pentru realizarea excentricităţii permanente; indiferent de denumirea lor, avand chesoane cu: lungime, număr şi formă geometrică variabilă în raport cu puterea instalată în MW; pentru a produce energie electrică ansamblele gravitaţionale sunt echipate cu: sursă de energie convenţională, lagăre autoreglabile, multiplicator de turaţie, generatoare şi anexele aferente lor.  

        7 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea că, conf. partial revendicări 1, miniturbina gravitationala TG2001, realizata din 8 chesoane, cu 16 magneti, produce curent electric cu cele 8 parghii de ordin 0, conf. fig. 1, in felul urmator: la deblocare se arunca cele doua puncte materiale cu un resort (arc) si-n acelasi timp cele doua puncte materiale sunt atrase de cel de-al doilea magnet, din chesonul propriu; viteza punctelor materiale comprima arcul care protejaza primul magnet din acelasi cheson, si declansaza sistemul de prindere care tine cele doua puncte materiale pana se deblocheaza deoarece ii vine randul sa se ridice iarasi din punctual A, conf. fig. 1, realizand excentricitatea permanenta a punctelor materiale numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel miniturbina gravitationala seroteşte producand energie mecanică pe care o putem folosi şi la producerea energiei electrice. 

         8 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, este caracterizata prin aceea că conform partial revendicării 6, jucaria gravitationala, realizata din 8 chesoane, cu 16 magneti, produce curent electric cu cele 8 parghii de ordin 0, conf. fig. 1, in felul urmator: la deblocare se arunca un singur punct material cu un resort (arc) si-n acelasi timp punctul material este atras de cel de-al doilea magnet, din chesonul propriu, decupat conf. fig. 2/F; viteza punctului material comprima arcul care protejaza magnetul din acelasi cheson, si declansaza sistemul de prindere care tine punctul material pana se deblocheaza deoarece ii vine randul sa se ridice iarasi din punctual A, conf. fig. 1, realizand excentricitatea permanenta a punctelor materiale numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel jucaria gravitationala cu cele 8 parghii de ordin 0, roteste turbina, care realizeaza excentricitatea permanenta producand energie electrica.

         9 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, este caracterizata prin aceea că conform partial revendicării 1, macheta gravitationala varianta III/b, in  prima fază e realizată dintr-un tambur cu arbori orizontali, conform fig. 2/A, amplasat pe nişte lagăre autoreglabile, alimentat din exterior de la o sursă de energie convenţională, pentru a deplasa opt minilocomotive pe sine speciale cu proceduri clasice comandate de

2/37

un sistem de comandă şi control automat în aşa fel încat, la fiecare ciclu care este o parte mică dintr-o rotaţie completă, 8 minilocomotive să fie într-o poziţie periferică extremă în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel în permanenţă, la fiecare ciclu, dintre cele opt minilocomotive numai una se ridică pe circumferinţă în sens invers faţă de rotirea tamburului; tamburuii au: diametere,  lungime şi formă geometrică variabilă în raport cu puterea instalată în MW; pentru a produce energie electrică tamburul este actionat de pârghii de ordin 0; tamburul foloseşte 8 pârghii realizate de 8 minilocomotive numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric şi este echipat cu: lagăre autoreglabile, multiplicator de turaţie, generatoare, sursă de energie convenţională şi anexele aferente lor; astfel că datorită excentricităţii permanente, conform fig. 2/A, tamburul se roteşte şi prin cel de al doilea arbore energia mecanică produsă prin lucru mecanic multiplu, în a doua fază, acţionează prin intermediul unei rotii dintate un multiplicator de turaţie, care antreneaza, în ultima fază, doua generatoare, producând energie electrică.

         10 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, este caracterizata prin aceea că conform partial revendicării 1, miniturbina gravitationala TG2002,produce energie mecanica folosită la producerea energiei electrice, conf. fig. 1/D si 2/D, cu cele 8 parghii de ordin 0 printr-un lant cinematic realizat cu energie electrica si prin stimularerea rot/min, doar atunci cand este nevoie, cu un motor (1), care activeaza reductorul (2), care transmite rotatia necesara la arbore (3), care se roteste cu cele 7 parghii (4), caci o parghie se ridica, conf. inventie; roata dintata cu dintii inclinati (5), sustine greutatea celor 8 parghii si prin intermediul punctului material (6), care coboara sau se ridica pe coroana dintata (7) realizeaza in timpul functionarii, impreuna cu celelalte 7 parghii, energie mecanica; si prin intermediul arborelui (3), o transmite la multiplicatorul de turatie (8), care o transmite la cele doua generatoare (9), care produc energie electrica; miniturbina gravitationala TG2002, produce energie mecanica folosită la producerea energiei electrice , conf. fig. 1/D si 2/D  si fara motor (1), si reductor (2), caci poate realiza conform var. II, functionarea miniturbinei gravitationale doar prin deblocarea celor 8 parghii, conf. inventii si fig. 2/A, si fara a stimula rotatiile/minut.

         11 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea că,  conform partial revendicării 1, parghiile de ordin 0, conf. inventie, fig. 1 si fig. 2/A, sunt utilizate pentru rotirea ansamblurilor si a mecanismelor de orice fel, inclusiv la cele descrise in prezenta descriere, pentru a produce lucru mecanic utilizand forţa de gravitaţie si energie conventionala, pentru producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea că prima fază e realizată dintr-un ansamblu, mecanism de orice fel cu arbori orizontali, amplasat pe nişte lagăre autoreglabile, alimentat prin interiorul arborelui de la o sursă de energie convenţională pentru a manipula o parghie completa sau puncte materiale comandate de un sistem de comandă şi control automat în aşa fel încît, la fiecare ciclu  care este o parte mică dintr-o rotaţie completă, sa se realizeze o greutate excentrica permanenta într-o poziţie periferică extremă numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel că datorită excentricităţii permanente ansamblul si mecanismul de orice fel se roteşte şi prin cel de al doilea arbore energia mecanică produsă, în a doua fază, acţionează prin intermediul unei rotii dintate un multiplicator de turaţie, care antreneaza,  în ultima fază, doua generatoare producând energie electrică.

         12 – Turbina gravitationala mixta este caracterizata prin aceea că in prima fază e realizată infrastructura conf. fig. (1, 2, 4, 5) si suprastructura tamburului conf. fig. (1/A, 2/A si 2/B) cu doi arbori orizontali, amplasati pe nişte lagăre autoreglabile, alimentat din exterior de la o sursă de energie

3/38

electrica pentru a deplasa 32 de puncte materiale conf. fig. 1 si fig. 2/A cu mijloace de ridicat si transportat în interiorul chesoanelor si in exteriorul tamburului, punctele materiale sunt comandate de un sistem de comandă şi control automat în aşa fel ca, la fiecare ciclu care este o parte mică dintr-o rotaţie completă, 14 puncte materiale să fie într-o poziţie periferică extremă în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric si numai 7 puncte materiale în centrul turbinei gravitationale mixte, pentru că în permanenţă, la fiecare ciclu, dintre cele 16 punctele materiale de pe circumferinta se ridică, una spre centru, una spre circumferinţă, conform fig. 1. si una pe circumferinta conform fig. 2/A. Celelalte 14 puncte materiale se deplaseaza in sensul de rotatie a turbinei gravitationale mixte pe circumferinta infrastructurii. si pe circumferinta suprastructurii realizând menţinerea centrului de greutate al turbinei gravitationale mixte numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel că datorită excentricităţii permanente turbina se roteşte şi prin cel de al doilea arbore energia mecanică produsă, în a doua fază, acţionează prin intermediul unei rotii dintate un multiplicator de turaţie, care antreneaza, în ultima fază doua generatoare producând energie electrică.

         13 – Turbina gravitationala mixta, este caracterizata prin aceea că conform revendicării nr. 10, realizeaza menţinerea centrului de greutate al turbinei gravitationale mixte si conf. legi a treia a excentricitatii permanente;  calitatea excentricitatii permanente (greutatea excentrica) este de a se gasi in afara centrului unui ansamblu, unei turbine etc. astfel un grup de parghii de ordin 0 din interiorul si din exteriorul unor ansamble, turbine etc. realizate din chesoane (conform fig. 2) echipate in exterior, pe circumferinta,  cu un tambur (numai cu suprastructura tamburului; caci, in acest caz, infrastructura este conform fig. 2 realizata din chesoane) pentru a realiza fiecare cate o excentricitate permanenta in timpul functionarii numai în cadranele 1 şi 4 sau în cadranele 2 si 3 în sens trigonometric, conform fig. 1 si fig. 2/A. Calculele pentru  excentricitatea permanenta (greutatea excentrica) la turbina gravitationala mixta se calculeaza cu formula parghiei ; cu formula parghiilor de ordin 0 si cu formulele lucrului mecanic, lucrului mecanic multiplu: F1 x b1 = F2 x b2 ; F = x(GgL);  F = ~ (GgL) : x’ (x’=brat scurt ipotetic);  L=mgh; Lmm min. = {Cmg – (Umg : 2)} x h; Lmm = x(6mgh) si Lmm max. = x(Cmgh – Umgh*) + y(Smgh**)

         14 – Procedeu de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, caracterizat prin aceea că, conform partial revendicării nr. 1 si revendicarii nr. 9, centralele electrice gravitaţionale conf. fig. 6, foloseşte acelaşi procedeu pentru realizarea excentricităţi permanente numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric la toate ansamblurile gravitaţionale utilizate; centralele electrice gravitaţionalefoloseşte acelaşi principiu de functionare utilizand structura de rezistenta a inventiilor: parghii de ordin 0 (8 forte neconservative), lucru mecanic multiplu si excentricitatea permanenta pentru fabricarea turbinelor gravitationale care  se realizeaza in trei faze distincte, conf. inventie la toate ansamblurile gravitaţionale utilizate; centralele electrice gravitaţionale sunt constituite din: zece hale industriale ( 4 ), fiecare dintr-o singură travee cu formă dreptunghiulară echipată cu cel mult două poduri rulante ( 5 ), şi cel puţin şaisprezece ansamble gravitaţionale ( 1 ), care sunt echipate fiecare cu: sursă de energie convenţională ( 2 ), pentru manipularea greutăţilor în interiorul chesoanelor (conf. fig. 1) , multiplicatoare de turaţie care sunt antrenate (actionate) de un grup cu 8 parghii de ordin 0 (8 forte neconservative cu entropie controlata 99.9%) si generatoare ( 3 ), centrul de comandă şi control (7) , fundaţia continuă circulară cu radier ( 8 ), transformatoare ( 9 ), drumuri de acces ( 10 ) şi alte anexe aferente ansamblurilor gravitaţionale.

Cu stima, Ioan Sabau  

4/39

Rezumat
Procedeul de utilizare a forţei de gravitaţie pentru producerea energiei mecanice folosită la producerea energiei electrice, este un ansamblu gravitaţional, confectionat din 8 parghii de ordin 0 (8 forte neconservative cu entropie controlata 99.9%), cu functionare ciclica (si ciclul are doua faze), cu arbori orizontali, amplasat pe nişte lagăre autoreglabile, alimentat din exterior de la o sursă de energie electrica pentru a deplasa 16 greutăţi cu mijloace de ridicat în interiorul a opt chesoane, greutăţile fiind comandate de un sistem de comandă şi control automat în aşa fel încât, la fiecare ciclu care este o parte mică dintr-o rotaţie completă, 7 greutăţi să fie într-o poziţie periferică extremă în permanenţă numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, celelalte 7 greutăţi sunt în centrul ansamblului gravitaţional, pentru că în permanenţă, la fiecare ciclu, dintre cele 16 greutăţi numai 2 se ridică, una spre centru şi a doua spre circumferinţă, conf. fig. 1; turbina gravitaţională, este constituită din: chesoane, în interiorul cărora sunt deplasate greutăţile, cu mecanisme de ridicat care realizeaza menţinerea centrului de greutate al ansamblului turbină numai în cadranele 1 şi 4 în sens trigonometric, astfel că datorită excentricităţii permanente ansamblul gravitaţional se roteşte şi prin cel de al doilea arbore energia mecanică produsă, în a doua fază, acţionează prin intermediul unei rotii dintate un multiplicator de turaţie, care antreneaza, în ultima fază doua generatoare producând energie electrică.

 

1/40

 

       
  

    

 



Turbina Gravitationala

.

About Us | Site Map | Contact Us |